Proiectul de modificare a Codului Muncii, supus de Guvern dezbaterii publice incepand de saptamana aceasta, elimina o mare parte dintre restrictiile impuse patronilor de forma actuala a legii si reduce din drepturile salariatilor.
Astfel, potrivit propunerilor, patronii nu mai sunt obligati sa asigure formarea profesionala a salariatilor sau sa caute noi locuri de munca pentru angajatii concediati. Angajatii pot fi obligati sa munceasca suplimentar in anumite conditii, iar sindicalistii sau reprezentantii salariatilor nu mai sunt imuni in fata angajatorilor.
Reprezentantii angajatorilor spun ca noua versiune ar asigura o mai mare flexibilitate a pietei muncii, iar cei ai sindicatelor critica proiectul spunand ca va produce dezechilibre la nivel social.
"Anumite modificari erau absolut necesare a fi facute. Spre exemplu, in actualul Cod al Muncii, normele de munca trebuie sa fie stabilite de angajator cu aprobarea sindicatului, cand in mod normal este necesara numai consultarea acestuia. De asemenea, procedurile de reducere de personal erau mult prea elaborate. Cred ca modificarile propuse de Minister ar putea asigura o mai mare flexibilitate pietei muncii, lasand posibilitati mai mari de negociere la nivelul companie-salariat", a spus Cristian Parvan, director executiv al Asociatiei Oamenilor de Afaceri din Romania (AOAR).
Inca de la adoptarea Codului Muncii, in martie 2003, patronatele au acuzat ca noul act normativ genereaza mult mai multe avantaje pentru salariati decat pentru patroni, ei considerind legea prea restrictiva si calificand multe articole drept "aberante".
Sindicalistii critica insa initativa Ministerului Muncii de a modifica actualul Cod al Muncii. Bogdan Hosu, presedintele Cartel Alfa, spune ca noua varianta propusa transfera cea mai mare parte a riscurilor in sarcina salariatului.
"Ceea ce se doreste este ca managerul sa fie protejat de toate riscurile si incapacitatile de adaptare la piata, care sunt suportate de catre salariati. Spre exemplu, in cazul disponibilizarilor colective, era normal ca angajatorul sa fie obligat sa-i informeze pe angajati cu 60 de zile inainte, pentru ca acestia sa-si poata lua masuri de protectie. In varianta noua, acestia vor trebui sa suporte, prin neinformare, eventualele incompetente ale managementului, daca firma da faliment", a afirmat Hosu.
El a mai spus ca dereglementarea adusa de aceste modificari este in dezacord cu practicile din Uniunea Europeana. "Modificarile sunt o urmare a presiunilor facute de multinationale, care urmaresc sa creeze in tarile candidate la aderare un model social diferit de cel din Uniunea Europeana, pentru ca dupa aderare, sa aiba sa incerce extinderea lui in intreaga Uniune", a mai spus Bogdan Hosu.
La cele 63 de articole propuse spre modificare se vor adauga altele noi, potrivit reprezentantilor Ministerului Muncii. Printre acestea se numara - potrivit intentiei declarate a ministrului Muncii, Gheorghe Barbu, inca de la preluarea mandatului - si reintroducerea conventiilor civile in relatiile de munca.
Potrivit noii variante a Codului, durata maxima de lucru (48 de ore pe saptamana) ramine in vigoare, precum si sanctiunile pentru munca la negru - amenzi cuprinse intre 20 si 50 de milioane de lei. georgiana.stavarache@zf.ro
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
