Cresterea rapida a creditului a inceput sa manance vizibil nu numai din banii de piata sau de supermarket, ci si din economii. In mai, economiile populatiei au scazut in termeni nominali cu 0,5% fata de aprilie, pentru prima data in ultimii doi ani. Iar cum fluctuatia depozitelor in valuta nu acopera aceasta scadere, singura explicatie este simpla: oamenii au inceput sa foloseasca banii din banci pentru avansuri la credite sau plata ratelor.
Pe langa faptul ca dobanzile nu mai incurajeaza pastrarea banilor in banci-in mai dobanda medie la depozite oferita clientilor nebancari a coborat, in premiera, la sub 10%- foamea de credite inghite banii stransi prin economisire sub forma avansurilor la credite si a ratelor de rambursat.
Daca pana nu demult banii pentru cumpararea unui aparat electrocasnic erau stransi prin economii facute pe parcursul a doi ani, de exemplu, acum problema se rezolva direct printr-un credit de consum.
De ce au scazut economiile in luna mai? Din cauza inertiei rezultate din reducerea prea mare si prea abrupta a dobanzilor.
BNR a reusit intr-o buna masura sa convinga piata "cu vorba buna" ca dobanzile nu trebuie sa mai scada, ba poate chiar sa creasca, fara a recurge la masuri concrete.
Totusi, statistica pe luna mai arata o continuare a trendului de scadere a dobanzilor pasive medii, care au ajuns la 9,90% fata de 10,13% in aprilie, insa cu contributia reducerii dobanzilor la disponibilitatile la vedere.
Este posibil ca scaderea economiilor din banci sa fi continuat si in luna iunie, in conditiile in care banii au fost pastrati sau chiar retrasi din depozite pentru cheltuielile de vacanta.
In schimb, expansiunea creditului a avut loc in conditiile unor cresteri importante ale dobanzilor medii la creditele acordate firmelor, pana la 25,10% fata de 23,85% in aprilie. De fapt, aceasta crestere inseamna o revenire la nivelurile din februarie-martie.
Ce se va intampla in continuare? Un rol important il vor avea deciziile luate in urma analizei facute de BNR impreuna cu expertii FMI. Cel mai probabil este ca dobanzile vor stationa cel putin la nivelurile actuale pe o perioada mai lunga decat era de asteptat, adica pana spre sfarsitul toamnei. Un cuvant greu de spus il va avea evolutia inflatiei pe perioada verii.
Desi creditarea populatiei detine o pondere de numai 9% in totalul creditului neguvernamental, cand vine vorba de viteza de crestere a creditului, cel mai mult s-au ambalat motoarele creditarii pentru persoane fizice, care au contribuit in proportie de o treime la cresterea totala.
Creditul creste, economiile scad. Nu cu mult, insa scad. In timp ce creditul in lei a crescut in mai cu nu mai putin de 9,3% intr-o luna.
Fisura aparuta intre tendintele celor doua componente se poate largi in timp, creind probleme in acoperirea cu resurse de finantare a cererii de credite. O solutie ar putea deveni apelarea la linii de finantare externa.
"Ceea ce par sa nu inteleaga bancherii comerciali este ca atunci cand liberalizezi contul de capital, distinctia intre depozitele facute de rezidenti si non-rezidenti dispare. Deci argumentul legat de expansiunea creditului intern pe baza depozitelor rezidentilor devine irelevant. De aceea este ingrijorat FMI", comenteaza Daniel Daianu, fost ministru de finante si economist-sef al BNR.
In aceasta primavara, cand dobanzile pasive (la depozite) au scazut foarte mult, pe piata bancara a circulat ideea ca aceasta crestere a creditarii nu va putea fi sustinuta daca economisirea nu va tine pasul. Bancherii nu se declara ingrijorati de cresterea rapida a creditului, atat timp cat volumul de la care s-a pornit e mic, iar normele prudentiale sunt considerate acoperitoare.
Scaderea economiilor in lei este compensata partial de cresterea depozitelor in valuta, atat pe segmentul populatiei, cat si pe cel al firmelor private.
"Cresterea depozitelor in valuta reprezinta un semn ce sugereaza micsorarea
atractivitatii monedei nationale. In schimb, din punct de vedere al
sistemului bancar, o astfel de tendinta combinata cu cresterea
semnificativa a creditarii in lei duce la o atenuare a discrepantei dintre
structura in lei si valuta a activelor, si respectiv cea a pasivelor, ceea ce este un element pozitiv din punctul de vedere al riscului valutar asumat de banci", comenteaza Radu Craciun, analist senior la ABN Amro Bank..
FMI nu vede cu ochi buni viteza mare de crestere a creditului. O echipa de experti ai Fondului poarta in aceste zile discutii cu conducerea Bancii Nationale pentru evaluarea riscurilor si stabilirea unor masuri acoperitoare. BNR pledeaza cauza creditului, de care Romania are mare nevoie avand in vedere ponderea acestuia de numai 13% in PIB.
Una din solutiile de temperare a cresterii creditului va fi o innasprire a conditiilor de acordare a imprumuturilor, inclusiv prin cresterea cerintelor de avans si de venituri disponibile pentru rambursare. Aceasta in conditiile in care o eventuala majorare de dobanzi ar lovi piata in ansamblu, afectandu-i chiar pe cei care se pot descurca foarte bine cu rambursarea in conditiile actuale.
"FMI judeca intreg ansamblul si observa: iesiri de capital importante in primele luni, cresterea simtitoare a deficitului comercial in conditiile in care PIB a crescut mai lent, produse de consum multe in cererea neta de import, anuntarea unui deficit bugetar de cca 3,5% pentru 2004 si alte masuri "populiste". De aceea exista preocupare fata de expansiunea creditului intern", spune Daianu.
El crede ca lucrurile se pot strica "peste masura" daca macroeconomia nu este tinuta sub control. Astfel, ramane de vazut daca iunie si iulie confirma tendinta de crestere rapida a deficitului comercial, sub efectul expansiunii considerabile a creditului intern si al aprecierii leului.
"Conflictul" conjunctural de interese dintre Banca Nationala si Ministerul Finantelor a indus semnale care au dezechilibrat piata.
Finantele au incercat sa continue strategia de reducere a dobanzilor la titlurile de stat pentru a-si reduce cheltuielile cu serviciul datoriei, in timp ce nevoia unei sterilizari masive a excesului de bani de pe piata monetara a facut banca centrala sa tina dobanzile sus.
Astfel, dobanda medie la certificatele de trezorerie cobora in martie pana la 14,4%, in timp ce dobanda la depozitele atrase de BNR ramasese la 17,6%. In mai si iunie, banca centrala a tinut dobanda la 18,2%, Finantele fiind nevoite sa accepte sa plateasca in iunie 17,9%.
Cresterea volumului total de credite inseamna, implicit, si mai multe credite indoielnice. Ingrijorator este insa ca cea mai mare crestere a acestora apare pe segmentul populatiei, fiind vorba chiar de o dublare a soldului creditelor restante.
"Filosofia potrivit careia cei mai buni platnici sunt pesoanele fizice
ancepe sa se clatine. Ritmul de crestere a creditelor restante pe segmentul
populatiei din luna mai ridica semne de intrebare in legatura cu
posibilitatea pastrarii ratei actuale de crestere a creditelor catre
populatie", spune Radu Craciun.
In schimb, nu au fost inregistrate cresteri semnificative ale creditelor restante in valuta, desi exista un grad ridicat de ingrijorare - inclusiv din partea FMI, din cauza riscului generat de frecventele fluctuatii de curs valutar.
In luna mai, valoarea creditelor clasificate, potrivit noilor reglementari aplicate din acest an, a crescut cu 36% fata de aprilie, pana la 2.416 miliarde de lei. Comparativ cu luna mai a anului trecut, cresterea este de aproape 115%.
De asemenea, valoarea creditelor indoielnice a fost in mai cu 49% mai mare decat in aprilie. Corespunzator, valoarea provizioanelor a crescut cu 5,6% fata de nivelul din aprilie, respectiv cu 14,4% fata de inceputul anului. Numarul debitorilor cu restante la rambursarea creditelor ajunsese la sfarsitul lunii mai la 4.267, in crestere cu 2,4% fata de aprilie.
"Noile reglementari prudentiale la noi sunt netestate, unele banci nu au capacitatea de a se feri de supraexpunere, iar multi din cei care iau credit in valuta nu se protejeaza impotriva riscului valutar", afirma Daniel Daianu.
Potrivit datelor publicate de BNR, creditul neguvernamental a crescut in perioada ianuarie-mai 2003 cu 15,5%, in termeni reali, fata de un ritm de 11,9% in primele cinci luni ale anului trecut. In spatele acestui avant al creditarii sta cresterea cu 26,9% a creditului in lei, respectiv majorarea cu 8,8% a soldului de credite in valuta.
Cresterea rapida este insotita de o echilibrare a structurii creditului, in conditiile in care creditul in moneda nationala tinde sa recupereze, ajungand la sfarsitul lunii mai la o pondere de 41% din total, de la numai o treime in aceeasi perioada a anului trecut. Scaderea dobanzilor la creditele in lei incepand din a doua jumatate a anului trecut a dat un impuls puternic creditarii in moneda nationala, dupa ce in primele cinci luni ale anului trecut batuse pasul pe loc, spre deosebire de creditul in valuta care inregistrase o crestere de 22,3%.
Creditul in valuta este insa preferat in continuare, cu o pondere de 59%, ceea ce inseamna mentinerea unui grad ridicat de risc, atat timp cat nu sunt folosite instrumente de protectie impotriva riscului de curs valutar. razvan.voican@zf.ro
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
