Romania poate rata tinta de inflatie de 9% stabilita pentru anul in curs, din cauza scumpirilor induse de explozia peste asteptari a pretului mondial al petrolului si a majorarii salariilor in sectorul bugetar cu 20%, in contextul alegerilor generale din 28 noiembrie, a declarat guvernatorul BNR Mugur Isarescu, citat de agentia internationala Bloomberg News.
"Inflatia nu va depasi insa nivelul de 10%", spune Isarescu.
Dupa noua luni din acest an, inflatia se ridica la 6,6%. Toamna a inceput cu o rata destul de ridicata - 0,9% in septembrie, estimarea pentru octombrie fiind de cel putin 0,8%. Folosirea timpurie a incalzirii centrale va amplifica probabil efectul majorarii preturilor la utilitati, reflectat in inflatie.
In ultimele trei luni ale anului trecut inflatia s-a mentinut la peste 1%, din cauza presiunilor provocate de cererea de consum, fiind de asteptat ca febra sezoniera a cumparaturilor, inclusiv pe credit, sa revina si la final de 2004. In vara, trendul de scadere a inflatiei a fost fracturat accidental cu un varf de 1,3% cauzat de suprapunerea mai multor majorari de tarife la utilitati.
Perceperea de catre banca centrala a unor presiuni inflationiste in crestere a fost indicata de intreruperea pasilor de reducere a dobanzii de interventie. BNR nu a mai facut nici o miscare in aceasta directie de la sfarsitul lunii august, cand dobanda s-a oprit la 18,75, in urma unei scaderi de 2,5 puncte cumulata de la inceputul lunii iunie.
Oportunitatea unui nou pas de scadere a dobanzii a fost discutata in sedinta de vinerea trecuta a Consiliului de Administratie al BNR, fara insa ca banca centrala sa anunte vreo decizie.
Isarescu afirma ca BNR va mai taia din dobanda pana la sfarsitul anului, "pe masura ce inflatia incetineste". Implicit, in ipoteza in care inflatia nu va da semne de incetinire in ultimele doua luni ale anului, dobanda va ramane la nivelul actual.
Reaprinderea inflatiei din cauza scumpirii petrolului a fost anticipata si de proiectul de buget pe 2005, construit pe o tinta de 7% fata de cea initiala de 6% prevazuta si in ultimul memorandum cu FMI.
Ratarea tintei de 9% ar veni dupa supraperformanta din 2003, cand inflatia a fost coborata cu nu mai putin de 3,7 puncte, pana la 14,1%. BNR se pregateste insa de trecerea la o politica de tintire directa a inflatiei, de la jumatatea anului viitor, ceea ce va insemna un pariu urias de credibilitate a prognozelor si tintelor de inflatie implicite avansate de banca centrala.
In perioada urmatoare, inflatia ar putea fi temperata de aprecierea peste asteptari a leului. Fata de acum un an, cursul monedei nationale este cu 5,4% mai scazut in raport cu dolarul american, ceea ce ar atenua costurile importurilor de titei umflate de criza de pe piata internationala. De asemenea, cursul leu/euro este cu 0,6% mai scazut decat la sfarsitul lui octombrie 2003.
Cum o mare parte din cererea de consum privat se hraneste din importuri, scaderea cursului de schimb ar trebui sa tina in frau preturile practicate de marii retaileri.
Guvernatorul BNR spune ca banca centrala isi va rari interventiile de cumparare de valuta de pe piata fata de frecventa de la inceputul acestui an, pentru a permite aprecieri vizibile ale leului.
Rarirea interventiilor a putut fi deja observata, BNR lasand cursul leu/euro sa alunece aproape 10 zile la rand, pana sub pragul de 41.000 de lei pentru un euro. In acelasi timp, dolarul a coborat aproape de cotatia de 32.000 de lei, adica mai jos chiar decat era in anul 2002.
Aceasta apreciere a leului va permite insa bancii centrale sa construiasca si mult doritul climat de variabilitate sporita a cursului, prin interventii mai rare, dar mai consistente si greu de prevazut, care sa descurajeze plasamentele speculative. In acest context, BNR nici nu va mai anunta tinte anuale de apreciere reala a leului, afirma Isarescu.
De la inceputul anului, banca centrala a facut cumparari nete de valuta in valoare de circa trei miliarde de euro, pe seama carora rezerva valutara a urcat la 9,7 miliarde de euro la sfarsitul lui septembrie.
La inceputul anului viitor, BNR va renunta sa mai urmareasca evolutia leului in functie de un cos valutar compus din euro si dolar. In 2004, ponderea euro in cos a crescut la 75%, reflectand ponderea in crestere constanta a monedei europene in tranzactiile de comert exterior dar si de pe piata financiara a Romaniei.
Guvernatorul bancii centrale nu doreste insa sa indice data exacta a trecerii la cotarea leului exclusiv in raport cu euro. El remarca scaderea dramatica a economiilor in dolari, ca efect al slabirii monedei americane.
Liber la depozite pentru nerezidenti
Guvernatorul BNR Mugur Isarescu sustine liberalizarea accesului nerezidentilor la depozitele bancare in lei incepand din aprilie 2005, in contextul eforturilor de a face leul pe deplin convertibil inainte de aderarea la UE planificata pentru 2007.
"Trebuie sa facem acest pas daca vrem sa facem parte din clubul UE", a spus Isarescu intr-un interviu acordat agentiei Bloomberg.
El se declara un sustinator al aderarii Romaniei in 2007.
Isarescu afirma ca BNR are in vedere anumite masuri care sa previna aparitia unor presiuni asupra unui deficit de cont curent si asa in expansiune. Seful bancii centrale nu a dorit sa detalieze asupra modelitatilor in care va fi descurajata retragerea brusca a castigurilor obtinute din plasamente in lei pe termen scurt.
Cert este ca perspectiva liberalizarii depozitelor este complicata de timpul scurt pe care dobanzile il mai au la dispozitie pentru a cobori la niveluri mai putin tentante din cauza diferentialului spectaculos fata de nivelurile de pe pietele externe. Mai mult, scaderea este intarziata de reaparitia tensiunilor inflationiste.
In lipsa unui risc sesizabil de depreciere a leului, castigurile aduse de plasamente in lei sunt certe si consistente, ceea ce ar putea atrage intrari masive de valuta.
Ceea ce inseamna ca se vor impune masuri de salvgardare. "Nu ne putem permite un val de investitii intr-o tara care de obicei se confrunta cu lipsa unor astfel de intrari valutare. Ma indoiesc ca ne-am putea descurca intr-o astfel de situatie", spune Isarescu.
razvan.voican@zf.ro
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
