Banca Nationala a Romaniei a reusit, fara prea mare efort de data aceasta, sa ia prin surprindere piata financiar-bancara prin decizia de la sfarsitul saptamanii trecute de majorare, cu un punct procentual, a dobanzii de interventie pe piata monetara, pana la 20,25%.
Desi cresterea dobanzii de interventie - care practic este dobanda pe care BNR este dispusa sa o plateasca pentru lichiditatile atrase de la banci - a fost aprobata in Consiliul de Administratie inca de joia trecuta, ieri foarte putini trezorieri si bancheri stiau despre aceasta decizie.
Aceasta masura, care cel mai probabil va intra in vigoare incepand de astazi, vine la doar doua luni dupa una similara si de aceeasi amplitudine cand dobanda de referinta a crescut de la 18,25% la 19,25% pe an.
Daca la inceputul lui august motivatia adusa de oficialii bancii centrale pentru aceasta decizie era cresterea mult prea rapida a creditului neguvernamental, acum BNR a decis sa majoreze dobanda de sterilizare a lichiditatii de pe piata monetara pentru a atenua presiunile inflationiste determinate de cresterea tarifelor energetice.
"Aceasta masura se incadreaza in strategia de actiuni proactive anuntata de banca centrala inca din luna august si are ca obiectiv incadrarea in tinta de inflatie de 14% stabilita impreuna cu Guvernul Romaniei pentru anul 2003", se arata intr-un comunicat al BNR.
Cum arata primele reactii dupa aflarea acestei decizii?
"Desi personal aflu de aceasta decizie acum (n.r.-ieri dupa amiaza) cred ca este o masura prin care banca centrala isi propune mai degraba sa-si consolideze credibilitatea in perioada premergatoare trecerii la tintirea directa a inflatiei. Ce va urma? Probabil ca o crestere atat a dobanzilor pasive, adica a dobanzilor platite la depozitele bancare , cat si o majorare a costului creditului. Mai multe comentarii dupa ce vom vedea efectele", a spus pentru ZF Claudiu Cercel, directorul directiei operatiuni de piata din BRD-Groupe Societe Generale.
"Pana vineri, la sfarsitul programului, nu am auzit nimic de o astfel de masura. Totusi comentarii? Desi tinta de inflatie de 14% pe intreg anul nu este pusa in pericol, o astfel de masura, venita in acest moment, nu poate fi pusa decat pe seama cresterii presiunii inflationiste in aceasta perioada a anului. Cred ca una dintre problemele primordiale ale bancii centrale este ca dobanzile pasive sa nu ajunga din nou aproape de a fi real negative si practic economisirea sa fie din nou compromisa. In opinia mea, acum primeaza mentinerea dobanzilor la nivele real pozitive in fata expansiunii mult prea rapide a creditului", spune Liviu Olaru, senior dealer la ABN Amro Bank.
Si el crede ca in perioada urmatoare vom asista probabil la majorari ale dobanzilor pe care bancile sunt dispuse sa le plateasca la depozitele bancare, concomitent cu o scumpire a creditului.
Grija BNR pentru mentinerea dobanzilor la depozitele bancare la nivele real pozitive (castigul lunar adus de un depozit bancar sa fie net superior inflatiei din luna respectiva) incepe sa se justifice deja. In septembrie s-ar putea sa avem una dintre cele mai ridicate rate ale inflatiei din ultimele noua luni, si asta pentru ca pe primele 20 de zile din septembrie, rata inflatiei a fost deja de 2%. Daca tinem cont ca in septembrie dobanzile platite de banci la depozitele pe o luna au oscilat intre 13-15%, adica castigul lunar a fost de maxim 1,25%, putem spune deja ca dobanzile bancare au fost, cel putin punctual, real negative.
O situatie similara aproape ca s-a atins si in perioada martie-aprilie, cand pe fondul reducerii mult prea rapide a dobanzilor bancare, pana chiar spre limita de real negativ, economisirea la nivelul intregului sistem a avut de suferit.
Se asteapta insa ca decizia bancii centrale de a majora cu un punct procentual dobanda de referinta sa fie urmata, asa cum de altfel s-a intamplat si in august, de un nou val de cresteri a dobanzilor bancare.
Cresterea mult prea rapida, si uneori nesustenabila, a creditului neguvernamental, erodarea economisii, si implicit mentinerea sub control a inflatiei, sunt in acest moment probleme de capatai ale bancii centrale care se vede acum, intr-o pozitie nu tocmai favorabila, cel putin in fata unui boom al finantarilor.
Dobanzile tot mai mici si concurenta mai accentuata din piata bancara, in special pe segmentul serviciilor pentru populatie, au stimulat creditarea intr-un ritm mult peste asteptari, soldul imprumuturilor la sfarsitul lunii august fiind cu 43,7% mai mare, in termeni reali, fata de august 2002.
Potrivit datelor Bancii Nationale a Romaniei, la sfarsitul lunii august, valoarea imprumuturilor destinate sectorului neguvernamental a totalizat 247.485 miliarde lei, fata de 150.833 miliarde lei cu un an in urma.
Dinamica este mai accentuata in cazul imprumuturilor in lei, care au ajuns la 106.179 miliarde lei, cu 70% mai mult decat la sfarsitul lunii august a anului trecut. Finantarile in valuta au cunoscut o majorare cu 29%, exprimata in euro.
"Nu putem sa disociem cresterea creditului neguvernamental de restructurarea sectorului bancar si aparitia unei concurente reale, la care se adauga scaderea dobanzilor", explica aceasta evolutie Mihail Bogza, viceguvernator al BNR.
In ultimul an dobanzile pentru finantarile clientilor persoane fizice si companii au scazut cu aproximativ 10 puncte procentuale. Trendul ascendent pe care a mers insa creditul neguvernamental a fost sustinut fara discutie si de relaxarile venite si din alte directii, cum ar fi reducerea avansurilor sau eliminarea girantilor sau garantiilor.
Chiar daca este de asteptat o majorare a dobanzilor la imprumuturi, bancherii sunt destul de sceptici ca vom vedea o reducere a creditarii in conditiile in care cererea este inca mult prea mare . oana.nuta@zf.ro
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
