Derularea investitiei de la Rosia Montana a firmei mixte romano-canadiana Rosia Montana Gold, care potrivit autoritatilor romane se ridica la circa 400 mil. dolari, a intrat in impas.
Pentru inceperea lucrarilor, peste 600 de case din zona si opt biserici trebuie mutate. Localnicii nu sunt in totalitate de acord cu acest lucru, desi li s-a promis ca vor fi despagubiti.
Ei refuza sa-si dea acordul de stramutare ceea ce intarzie aprobarea Planului Urbanistic General care ar permite continuarea studiului de fezabilitate. Pentru a rezolva aceasta situatie, investitorul si autoritatile locale au solicitat ajutorul guvernului.
Primul-ministru a hotarat sa trimita in zona cativa ministri secretari de stat care au stat de vorba cu oamenii si le-au aratat care sunt avantajele investitiei.
Discutiile au durat o dupa-amiaza intreaga si nu s-a ajuns la nici un rezultat. Secretarul de stat in Ministerul Dezvoltarii si Prognozei, Mihai David, le-a explicat oamenilor ca mineritul in Romania, in starea lui actuala, nu are o nici o perspectiva.
"Anul acesta vom inchide mai mult de 270 de mine in toata tara. In urma acordurilor internationale pe care le-am semnat ne-am obligat sa reducem subventia cu cate 20% anual.
Aici vorbim de o investitie de peste 400 de milioane de dolari, a doua in lume si prima in Europa in domeniul mineritului de metale. Daca aceasta nu se va derula, in cinci ani nu va mai fi minerit la Rosia Montana", a spus David.
Daniel Andronache, reprezentantul Companiei Nationale MINVEST, societate cu care s-a asociat Gabriel Resources pentru a infiinta compania Rosia Montana Gold, a sustinut la randul lui faptul ca mina nu se poate sustine financiar in afara subventiei.
Pentru un gram de aur se cheltuiesc 600.000 lei in timp ce acesta este vandut la circa 220.000 lei. O mie de lei este acoperita din subventie, dar tot raman pierderile precizate de aproape 3.000 lei la mia de lei productie marfa.
Prefectul de Alba Ioan Rus, la randul lui, i-a informat pe sateni ca primul ministru si autoritatile judetului socotesc ca investitia este cea mai mare oportunitate chiar la nivelul judetului, si nu numai pentru comuna.
"Pe langa locurile de munca nou create si siguranta zilei de maine se va dezvolta o infrastructura care va da posibilitatea crearii altor afaceri, cum ar fi turismul", crede Rus.
Toate acestea nu i-au convins pe loc pe oameni. Ei au spus ca nu-si vor da acordul pana cand nu se vor purta negocieri individuale cu fiecare in parte.
Primarul comunei s-a aratat insa optimist. El crede ca metoda "de la om la om" pe care o va aplica in zilele urmatoare va functiona, chiar si in cazul celor mai incapatanati.
La Rosia Montana, mina cere casele oamenilor
Compania canadiana Gabriel Resources, al carei presedinte este Frank Timis, cetatean de origine romana, s-a aratat interesata de exploatarea zacamantului auro-argentifer de la Rosia Montana acum patru ani. Firma estimeaza zacamantul la 250 de tone de aur.
La preturile actuale, valoarea zacamantului ar fi in jur de 3 miliarde de dolari. Statul roman a concesionat perimetrul aurifer pentru trei milioane de dolari, iar ulterior, la afacere s-a asociat si Compania Nationala Minvest Deva, de care apartine mina de la Rosia Montana. Asa a luat fiinta societatea Rosia Montana Gold.
La Rosia Montana, prospectiunile geologice au demarat acum patru ani si au fost finalizate anul trecut. Totul a costat deja mai mult de 35 de milioane de dolari, spun investitorii.
O data demarate lucrarile au aparut primele conflicte intre sateni si investitor, reprezentat de Frank Timis. Acesta le-a explicat oamenilor ca vatra satului trebuie stramutata.
Le-a construit o casa, model al locuintelor pe care firma le pune la dispozitia celor care ar urma sa se mute. Casa are toate utilitatile si este amplasata in curtea primariei din localitate.
Batranii comunei nici macar din curiozitate nu au trecut sa vada casa, pentru ca ei nu vor sa fie stramutati.
Majoritatea mineri, ei spun ca au lucrat pe toate santierele din zona si si-au incropit gospodariile cu greu iar acum nu vor sa le paraseasca.
Investitorul le-a mai promis ca toate bisericile vor fi mutate bucata cu bucata de specialisti straini in domeniu - iar acelasi lucru se va intampla si cu cimitirele.
Timis spune ca patrimoniul istoric - Galeriile romane mai vechi de 2.000 de ani, Muzeul mineritului si toate vestigiile - va fi protejat.
Noua vatra a comunei ar urma sa fie reconstruita la nivel occidental cu apa curenta, telefonie si infrastructura corespunzatoare.
Tinerii vor, batranii se codesc
Nimic insa nu i-a convins pe oameni. Acestia s-au constituit in asociatia "Alburnus Major" - vechea denumire a localitatii - si, in frunte cu presedintele Eugen David, au inceput un dialog dur cu investitorul.
Oamenii au solicitat detalii de exploatare inainte de a se lasa convinsi sa fie stramutati. Cat zacamant este sub vatra comunei, cati ani va fi exploatat si ce se va intampla dupa ce investitorul isi va termina treaba in zona - sunt numai cateva probleme pe care le-au ridicat oamenii, majoritea persoane de varsta a treia.
Investitorul le-a explicat ca detaliile le va furniza dupa terminarea studiului de fezabilitate. In aceasta faza se afla proiectul in prezent, iar demersurile s-au impotmolit.
Pentru continuarea studiului este nevoie de aprobarea Planului Urbanistic General, iar, pentru completarea acestuia, de acordul de stramutare.
Insa oamenii nu au inteles ca semnaturile lor sunt necesare numai pentru PUG. Au priceput ca o data ce si-au dat semnatura, ei urmeaza sa fie mutati.
Toate suspiciunile varstnicilor i-au revoltat pe tinerii din Rosia Montana. Acestia asteapta cu nerabdare demararea exploatarii pentru a avea de lucru.
O parte din ei lucreaza la mina de stat pentru doua milioane de lei pe luna si se tem ca in cinci ani isi vor pierde slujbele.
Mai mult, ei au aflat ca actualii angajati ai investitorului - folositi la foraje si alte activitati castiga peste 10 milioane de lei. Tinerii din comuna par sa fie deocamdata singurii dispusi sa semneze, numai ca ei nu prea au proprietati, locuind in general cu parintii.
Argumente istorice, suspiciuni de actualitate
In cadrul intalnirii de acum doua zile, un cetatean din localitate a incercat sa-i lamureasca pe oameni in felul sau. Le-a aratat ca in 1987 a fost intocmit un proiect de exploatare la comanda lui Nicolae Ceausescu.
Exploatarea urma sa inceapa la finele lui 1989 si inceputul lui 2000. Nu s-a mai facut nimic pentru ca a venit revolutia.
Proiectul prevedea ca oamenii sa fie mutati in blocuri de BCA - ca in Valea Jiului. Cetateanul a vrut sa le arate oamenilor ca acum au o alta solutie fata de cea impusa atunci, asupra careia nu ar mai fi avut drept de comentariu.
Pe de alta parte, potrivit zvonurilor care circula intre localnici, investitorul ar promite prea mult fata de ceea ce le va putea oferi in viitor.
Unii sustin ca au informatii ca, prin studiile facute pana acum, Frank Timis nu ar fi vrut altceva decat sa-si coteze actiunile la bursele cu risc maxim.
De cealalta parte, investitorul romano-canadian se lauda ca afacerea e sigura si ca are piata de desfacere. "In consortiu sunt 41 de banci intre care Banca Mondiala. Aceste banci ne vor prelua aurul", spune Timis.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
