Nu au trecut decat putine zile de cand grupurile General Motors si Fiat - adevarate simboluri ale industriei mondiale de automobile - au parafat alianta lor istorica, iar presa internationala continua sa analizeze implicatiile acestui acord. Tavalugul globalizarii, a carui inaintare ireversibila duce la eliminarea barierelor economice si comerciale in tranzactiile internationale, este insotit de un val de fuziuni si concentrari industriale fara precedent. Practic, de la telecomunicatii si automobile pana la industria aerospatiala sau la domeniul bancar, nici un sector nu a ramas in afara caruselului aliantelor. Sumele vehiculate in cursul unor astfel de operatiuni devin tot mai mari, pe masura ce fenomenul de concentrare implica trusturi a caror cifra de afaceri depaseste, in multe cazuri, Produsul Intern Brut al unei tari ca Romania. In mai 1999, fuziunea dintre operatorii americani SBC Communications si Ameritech "cantarea" 72,4 miliarde de dolari. Inceputul lui 2000 a adus insa o alianta de un calibru si mai greu - cea dintre gigantii Time Warner si AOL - a carei valoare este de aproape trei ori mai mare. In fine, cu numai cateva saptamani in urma, preluarea grupului Mannesmann de catre rivalul sau britanic, Vodafone Airtouch, s-a facut contra unei sume de peste 178 miliarde dolari. In aceste conditii, este de asteptat ca valoarea totala a fuziunilor si achizitiilor incheiate in acest an pe plan mondial sa depaseasca cu mult nivelul de 798 miliarde dolari, inregistrat in 1999. Doua forte se afla in spatele acestui proces tot mai accelerat de consolidare. Pe de o parte, concurenta acerba de pe piata mondiala obliga companiile sa faca eforturi pentru reducerea costurilor, lucru posibil numai daca volumul productiei lor este suficient de mare. Poate nicaieri cursa pentru atingerea acestei "mase critice" nu este mai evidenta decat in sectorul industriei de automobile. Expansiunea grupului Volkswagen i-a permis acestuia, intre alte avantaje, economisirea unor sume importante prin utilizarea unui numar limitat de platforme pentru intregul sau portofoliu de marci. Pe de alta parte, aceeasi concurenta impune marilor trusturi occidentale sa-si extinda prezenta pe noi piete iar incheierea unei aliante este, de multe ori, mijlocul cel mai sigur de a atinge acest obiectiv. Pentru a da un singur exemplu, mariajul cu Nissan i-a deschis lui Renault nu doar accesul la piata asiatica ci, pe termen mai lung, posibilitatea de a intra pe piata nord-americana, unde constructorul nipon este deja bine implantat. La motivele expuse mai sus, s-ar mai putea adauga unul: incheierea la timp a unei aliante, in termeni favorabili pentru toate partile implicate, este un mijloc eficient de aparare impotriva unor eventuale oferte ostile de preluare venite din partea unui "predator" extern. (Continuare in pagina 20) Aceasta logica, insotita de o doza deloc neglijabila de nationalism, a condus, in ultima vreme, la accelerarea fenomenului de concentrare la nivel national. Astfel se explica recenta fuziune dintre Deutsche Bank si Dresdener, care a creat o superfortareata bancara germana, atrenand totodata "amorsarea", ca raspuns, a unei alte fuziuni, cea intre grupul HSBC si Commerzbank. Aproape in acelasi timp cu noile evolutii care bulversau peisajul bancar german si european, in Japonia se incheia o alianta in trei, soldata cu aparitia celei de-a doua banci ca marime din aceasta tara. Aceeasi dorinta, de a crea niste "campioni nationali" in sectoarele cheie, capabili sa lupte apoi, fara complexe, pe scena mondiala, a indemnat guvernul francez sa sustina fuziuni precum cele dintre grupurile Aerospatiale si Matra, Elf si TotalFina, sau alianta in trei (esuata, in cele din urma) dintre bancile BNP, Societe Generale si Paribas. Pasul urmator in acest proces este incheierea unor mari aliante internationale in care actorii implicati incearca sa figureze ca parteneri egali. In aceasta categorie intra acorduri precum cel dintre Daimler si Chrysler sau spectaculoasa operatiune care a dus la crearea celui mai mare grup aeronautic european, prin fuziunea dintre Aerospatiale Matra si societatea germana DASA. Tarziu, si cu pasi timizi, Europa de Est se aliniaza si ea acestei tendinte. Valoarea fuziunilor si achizitiilor din regiune ramane derizorie fata de sutele de miliarde de dolari vehiculate pe alte meridiane ale globului. Totusi, faptul ca lucrurile au inceput sa se miste si aici in aceeasi directie, arata ca procesul de concentrare nu poate fi zagazuit nicaieri. Nici macar in Romania, care depune in prezent eforturi pentru consolidarea Intreprinderilor Mici si Mijlocii.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
