Anul trecut a devenit evident ca vremea fondurilor mutuale de investitii cu randamente fabuloase a trecut. Putini se asteptau, insa, ca o parte destul de importanta a acestora sa cada in cealalta extrema in 2002, cand randamentul oferit este chiar sub dobanzile bancare.
Orice investitor care in luna decembrie a anului trecut si - a lasat o parte din bani intr-un depozit bancar pe 12 luni are acum un castig de 28 - 30%. Fara un efort intelectual prea mare sau strategii de investitii sofisticate.
In aceasta situatie, ce ar putea spera respectivul investitor de la banii lasati in grija unui fond mutual de investitii caruia ii plateste comision de administrare de 2 - 3%? Foarte probabil, un randament mult mai bun decat cel obtinut din depozitul bancar.
O privire asupra performantele fondurilor mutuale de investitii in ultimile 12 luni arata, insa, ca lucrurile nu stau deloc asa.
Cea mai mare parte a fondurilor au oferit castiguri de 20 - 27% in ultimul an iar unele, chiar 10 - 15%.
Atunci, ar veni intrebarea fireasca, de ce as mai plasa banii in fonduri de investitii?
"Datorita lichiditatii. Cei care investesc in fondurile mutuale vor sa fie siguri ca isi pot lua oricand banii inapoi, cu castigul aferent. Un depozit bancar spart inainte de termen nu aduce nici un castig. Diferenta de randamente este tocmai costul acestei lichiditati", spune Iulian Panait, director general al Certinvest, societatea care administreaza fondurile Capital Plus, Tezaur si Intercapital.
Daniel Marinescu, directorul general al Vanguard Asset Management - care administreaza Fondul Oportunitati Nationale (FON) si Vanguard Protector, are si alte explicatii.
"Acum, la sfarsitul anului, este usor sa spui ca randamentul fondurilor este sub dobanzile bancare. Cati au avut insa curajul, in decembrie 2001, sa plaseze banii in depozite bancare anuale pentru o dobanda de 32 - 33%, cand exista un istoric care spunea ca dobanzile sunt fluctuante iar inflatia anuala nu scazuse niciodata sub 30%. Acum, dobanda la depozite este 18 - 19%: cine blocheaza banii pe 12 luni pentru acest castig", afirma Daniel Marinescu.
Anul acesta, dobanzile bancare au cunoscut cea mai brusca scadere de dupa 1990, coborand de la 40% la 20%. Motivul principal a fost politica sustinuta a Ministerului Finantelor si Bancii Nationale, care au impus o tedinta clara de scadere a dobanzilor oferite la titlurile de stat.
Daca la inceputul anului, pentru certificatele de trezorerie emise de stat se plateau dobanzi de 36 - 38%, saptamana aceasta, la ultima emisiune, bancile nu au mai primit decat 17,64%.
Fondurile mutuale de investitii, majoritatea cu plasamente preponderente in titlurile de stat, au suferit, astfel, si ele, injumatatiri ale randamentelor comparativ cu anii trecut.
"In conditiile evolutiei descendente a dobanzilor, cred ca un randament de 20 - 25% pentru un fond monetar este bun. Nu ma pot pronunta pentru ce exista sub 20%", spune Marinescu.
Piata fondurilor mutuale are o valoare de aproximativ 26,5 milioane dolari, majoritatea banilor fiind investiti in certificate de trezorerie si depozite bancare.
Cel mai mare fond este Simfonia, apartinand Bancii Romane pentru Dezvoltare, cu active de 13 milioane de dolari, adica jumatate din piata.
Fondul cu cei mai multi investitori - 20.042 este Fortuna Classic.
Pe piata exista, insa, un numar destul de mare de fonduri (Ardaf, Armonia, Galati, Integro, Active Junior, Active Dinamic, Active Clasic) care au raportat cresteri de doar 10 -15% de la inceputul anului. Toate au un lucru in comun: administreaza foarte putini bani ( 0,5 - 2 miliarde lei fiecare) comparativ cu restul fondurilor.
"Performanta slaba a fondului Galati se datoreaza valorii mici a activelor, care nu ne-a permis negocierea unor dobanzi avantajoase si punerea strategiilor de investitii in practica. Am propus investitorilor inchiderea fondului, dar nu au fost de acord. Probabil anul viitor il vom transforma in fond pentru investitii pe Bursa de Valori", spune Dragos Simion, director general al Quadrant Asset Management, societatea care administreaza fondul Galati.
In prezent, Galati are 61,9% din bani plasati in certificate de trezorerie, instrument preferat de majoritatea fondurilor mutuale datorita gradului de risc scazut.
Dintre fondurile membre ale Uniunii Nationale a Organismelor de Plasament Colectiv (UNOPC), majoritatea sunt monetare, adica investesc preponderent in certificate de trezorerie, depozite bancare, sau bilete la ordin.
Doar doua fonduri, Napoca si Intercapital, au fost infiintate special pentru a plasa banii in actiuni listate pe Bursa de Valori sau Rasdaq. Adica instrumente de plasament mai riscante, dar mai rentabile.
Diferenta dintre cele doua categorii de fonduri este, prin urmare, vizibila.
Curajosii care au mizat pe unitati de fond Napoca, de exemplu, pot beneficia de o crestere de 54,15% anul acesta.
Din cealalta categorie, fondurile monetare, se distanteaza Transilvania si Capital Plus, cu randamente de 31%, respectiv 37%.
Urmeaza apoi un pluton cu castiguri considerate "normale", adica 20 - 27%: Fortuna Gold, Tezaur, Fondul pentru Comert Exterior, Stabilo, Vanguard Protector sau Oportunitati Nationale.
In final, opt fonduri cu randamente sub 20%.
"Dupa cum arata piata, este evident ca anul viitor va fi unul cu multe schimbari, concretizare si in disparitia unor fonduri. De altfel, Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare va impune standarde mult mai inalte pentru societatile de administrare, inclusiv din punct de vedere al capitalului social", spune Dragos Simion.
Anul viitor, multor fonduri le va fi greu sa reziste si datorita intrarii bancilor pe aceasta piata. Primii pasi in aceasta directie au fost facuti de BRD si BCR.
Deja trei fonduri de investitii - Active Dinamic, Active Classic si Active Junior - au anuntat ca vor consulta investitorii cu privire la viitor: fuziune, lichidare sau continuare in actuala forma.
Asiguratorii, in competitie mascata
Cei mai mari competitori ai fondurilor mutuale nu sunt bancile, ci companiile de asigurari. Intrate in forta in ultimii ani, marile nume de pe piata europeana a asigurarilor ca ING Nederlanden (Olanda), Aviva (Marea Britanie) sau Allianz-tiriac (Germania) au sesizat inapetenta romanilor la produsele clasice- asigurarea simpla de viata sau de deces- si au propus asigurari de viata cu investitii - asa numitele unit-linked. In cazul acestor polite, doar o parte din suma merge pentru acoperirea riscului, iar restul este alocat in programe sau fonduri de investitii. Pentru asiguratori, avantajul acestui produs este ca transfera riscul investitiei - adica al fluctuatiei randamentului - catre detinatorul politei. Asiguratii pot in schimb sa transforme oricand in lichiditati sumele investite in programele de investitii sau sa adauge sume suplimentare in cont.
Insistand foarte mult pe capacitatea de a administra banii in siguranta si cu un bun randament, companiile de asigurari s-au localizat astfel pe pozitia de competitori ai fondurilor mutuale, insa doar ca produs final, nu si ca mesaj explicit. Din pricina scandalului FNI, companiile de asigurari care vand unit-linked evita orice asemanare intre acest produs si fondurile mutuale. Strategia a tinut: in conditiile in care fondurile mutuale au ramas pentru publicul larg necunoscute sau asociate cu un risc extrem, oferta alternativa de investitii propusa de companiile de asigurari a prins.
Astfel, liderul pietei romanesti de asigurari de viata, ING Nederlanden, care a adus in 1998 produsul unit-linked pe piata romaneasca, are acum sub administrare 1.082 mld.lei (32 mil. $) in programe de investitii in lei si 2,8 mil. $ in programe de investitii in valuta, dintre care majoritatea pe pietele externe de capital. Programele de investitii ale companiei au o structura diversa, pe diverse grade de risc.
Aviva si Allianz-tiriac, care au lansat aceste produse mai tarziu, au sub administrare acum cateva milioane dolari.
Deci asiguratorii au in total acum sub administrare active in programe sau fonduri de investitii de aproape 40 milioane $, mult peste cele 26,5 milioane $ aflate sub administrarea fondurilor mutuale.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
