Societatile de asigurari, fondurile de investitii si persoanele fizice cu bani - singurii pe care poate conta ministerul finantelor pentru a strange cei 300 milioane de dolari in obligatiuni pe trei ani de care are nevoie, prin noua emisiune programata pe 7 mai.
Prima licitatie de titluri in valuta pe trei ani, organizata pe 9 aprilie, s-a transformat intr-un instrument prin care Finantele au indicat dobanda la care sunt dispuse sa se imprumute in dolari de pe piata interna: 4,5% pe an. Pretul platit pentru acest semnal - din valoarea programata de 200 mil.$, ministerul finantelor nu a putut obtine decat 55 mil.$ pentru dobanda dorita.
Asa se face ca valoarea emisiunii din 7 mai a urcat de la 200 - cat era programat initial - la 300 mil.$. Licitatia este deschisa atat rezidentilor cat si investitorilor straini. Valoarea nominala a unei obligatiuni este de 10.000 de dolari, iar plata dobanzii va fi efectuata anual.
Care sunt sansele ca de aceasta data Finantele sa stranga mai multi bani, fara a fi nevoite sa accepte o dobanda prea mare?
Investitorii nu au inca destula incredere in profitabilitatea acestui plasament. Mai ales atat timp cat inflatia anualizata nu a coborat inca sub 17%.
"Aceste titluri nu ar aduce castiguri semnificative pentru investitori, cel putin in prima perioada. Cred ca obligatiunile ar fi avut un succes mai mare daca ar fi fost lansate mai devreme, cand tendinta descendenta a dobanzilor era mai evidenta," a declarat Walter Blaj, director executiv al Globinvest, societate care administreaza fondurile Transilvania si Napoca.
Acum, dobanzile la titlurile in lei inregistreaza chiar o tendinta de crestere usoara. "Era clar ca asta urma sa se intample avand in vedere diferenta mult prea mare fata de dobanzile de 18% oferite de BNR la depozitele pe o luna", spune un analist.
Finantele mizeaza pe faptul ca, in ultima saptamana, randamentul euroobligatiunilor romanesti cu scadenta in 2005 - cele mai apropiate ca reper - a scazut usor, ajungand la 4,97%. Aceasta ar indepreptati mentinerea dobanzii in jur de 4,5%. "S-a ajuns la un echilibru intre dobanzile platite la intern si cele pentru obligatiunile emise la extern", spune Enache Jiru, seful Trezoreriei statului.
Problema este ca, inevitabil, ministerul finantelor ajunge sa aiba o nevoie din ce in ce mai mare de bani, dupa ce in ultimele saptamani a tot respins ofertele bancilor, incercand sa tina dobanzile sub control. Asa ca ar putea ajunge la mana pietei. Nevoia de bani este cu atat mai mare cu cat ajung la scadenta obligatiunile in dolari emise anul trecut. "Daca BNR ar steriliza mai putin, lasand mai multi bani in piata, presiunea pe dobanzile la titluri de stat ar mai scadea", crede un analist. Pentru a mentine dobanzile real pozitive pe piata, BNR continua sa ofere peste 18% la depozitele pe o luna, asa ca rularea banilor de la o luna la alta e mai profitabila decat titlurile de stat la 6 luni, de exemplu. Mai mult, Finantele nu pot miza prea mult pe banci, atat timp cat acestea vad o afacere mult mai profitabila in acordarea de credite in valuta, cu 9-10% dobanda. Clientii bancilor ar fi mai interesati daca ar exista o piata secundara lichida a obligatiunilor. "Pentru a fi atractive, credem ca obligatiunile trebuie sa beneficieze de o piata secundara lichida, mai ales ca scadentele pe care sunt emise sunt foarte mari," a apreciat Dorina Josan, director de operatiuni la Capital Asset Management, care administreaza fondurile Fortuna Gold si Fortuna Classic.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
