In ciuda criticilor pe care le-au adus reprezentantii comunitatii de afaceri, Guvernul isi asuma astazi raspunderea pentru proiectul de lege privind Codul Muncii. Proiectul spune ca ca angajatorul este obligat sa comunice periodic salariatilor situatia economica a unitatii, sa plateasca daune pentru orice intarziere in plata salariului si sa se consulte cu organizatiile sindicale, sau cu reprezentantii salariatilor, in privinta deciziilor care afecteaza interesele acestora. Aproape sa-i ia parteneri!
"Mi se pare ca noul Cod la muncii da prea multa putere sindicatelor in ceea ce priveste concedierile individuale si colective. Cred ca aceste consultari cu sindicatele ar trebui vazute ca recomandari, nu ca obligatii", a declarat Flaviu Pop, director resurse umane la Sumitomo Electric Wiring Systems.
Proiectul ingreuneaza orice tentativa a companiilor de a se adapta la conditiile pietei. In cazul concedierilor pentru motive economice angajatorul e obligat sa propuna salariatilor programe de formare profesionala, precum si redistribuirea acestora.
Oamenii de afaceri spun ca era necesara innoirea legislatiei in domeniul relatiilor de munca, dar ca noul Cod arata mai degraba ca autorii sai nu se dau in vant dupa regulile economiei de piata. "Cred ca initiatorii legii au intentionat sa promoveze un proiect european. Ca de obicei insa, intentiile bune sunt puse in umbra de lipsa dialogului si graba cu care se vrea aprobarea lui", spune Ioan Popp, director general al societatii Impact Bucuresti.
Proiectul aduce un plus de presiune pentru angajator, are formulari contradictorii de la un articol la altul si care contravin altor legi fundamentale, spun oamenii de afaceri.
Oricum, se pare ca va trebui sa ne obisnuim cu ideea. Daca, in trei zile de la asumarea raspunderii nu va fi depusa o motiune de cenzura, proiectul merge la presedintele Iliescu, dupa care intra in vigoare la 1 martie 2003. An in care guvernul va cere companiilor atat respectarea noului Cod al Muncii, cat si o crestere economica in jur de cinci procente...
"Mi se pare normal ca o companie sa fie atenta cand angajeaza oameni sau sa fie partial responsabila de cariera lor dupa ce acestia devin salariati. Nici cerintele privind informarea salariatilor vizavi de evolutia societatii nu mi se par exagerate. Aceste cerinte sunt formulate insa intr-un mod confuz, care incurajeaza pretentiile exagerate", a mai spus directorul general al Impact Bucuresti.
Un nou Cod al muncii este necesar, dar, desi constituie o forma substantial imbunatatita, proiectul prezinta o serie de inconsistente cum ar fi: prevederi care contravin Constitutiei, Codului Civil, Codului de Procedura Penala; prevederi contradictorii de la un articol la altul; prevederi care interzic sau limiteaza discriminatoriu dreptul partilor in negociere blocand in fapt functionarea pietei fortei de munca etc. In plus, nu cuprinde unele prevederi absolut necesare, sustine Uniunea Producatorilor de Otel din Romania - UniRomSider.
Prevederi contradictorii
Articolul 16 (2) spune ca "In situatia in care contractul individual de munca nu a fost incheiat in forma scrisa, se prezuma ca a fost incheiat pe o durata nedeterminata, iar partile pot face dovada prevederilor contractuale si a prestatiilor efectuate prin orice alt mijloc de proba". Aceasta prevedere este in neconcordanta cu alineatul 1 al aceluiasi articol care prevede: "Contractul individual de munca sa incheie in baza consimtamantului partilor, in forma scrisa, in limba romana. Obligatia incheierii contractului individual de munca in forma scrisa revine angajatorului".
O alta neconcordanta se inregistreaza si in ceea ce priveste certificatul medical. Articolul 27 (3) prevede ca "In situatia in care salariatul prezinta certificatul medical dupa momentul incheierii contractului individual de munca, iar din cuprinsul avizului rezulta ca cel in cauza este apt de munca, contractul astfel incheiat ramane valabil". In schimb, aliniatul 1 al aceluiasi articol spune ca "O persoana poate fi angajata in munca numai in baza unui certificat medical care constata faptul ca cel in cauza este apt pentru prestarea acelei munci", iar aliniatul 2 prevede ca nerespectarea prevederilor aliniatului 1 atrage nulitatea contractului individual de munca.
Neclaritati apar si in ceea ce priveste litigiile in munca. Articolul 287 prevede ca "Sarcina probei in conflictele de munca revine angajatorului acesta fiind obligat sa depuna dovezile in apararea sa pana la prima zi de infatisare", lucru care, in opinia UniRomSider contravine articolului 66 din Codul de procedura Penala care prevede ca "Invinuitul sau inculpatul nu este obligat sa probeze nevinovatia sa".
"Este evidenta incalcarea prezumtiei de nevinovatie. Chiar daca relatiile de munca fac obiectul unor conventii cu regim special, ele nu pot deroga de la proncipiile legislative fundamentale", sustine patronatul.
Referitor la prevederile articolului 129 aliniatul 1 potrivit caruia "normele de munca se elaboreaza de catre angajator cu acordul sindicatului sau, dupa caz, al reprezentatilor salariatilor, UniRomSider considera ca "obligarea angajatorului de a obtine acordul sindicatului intr-o problema care priveste organizarea si functionarea unitatii si care este de competenta lui incalca toate principiile economiei de piata".
Aspectele politice
Deocamdata Opozitia nu s-a decis daca va protesta printr-o motiune de cenzura fata de asumarea raspunderii Executivului. O decizie finala urmeaza sa fie luata astazi, intr-o intAâslnire a liderilor grupurilor parlamentare ale PNL si PD. Dar, sansele ca liberalii si democratii sa inregistreze o motiune de cenzura sunt minime. Aceasta pentru ca inregistrarea unei motiuni de cenzura implica semnaturile de sustinere a 122 de parlamentari, conditie pe care doar PNL si PD, cu cAâste 38 de parlamentari fiecare nu o pot indeplini.
Potrivit Constitutiei, dupa asumarea raspunderii Guvernului asupra unui proiect de lege, parlamentarii au la dispozitie trei zile pentru initierea unei motiuni de cenzura. Daca motiunea este respinsa, proiectul de lege poate fi considerat adoptat. Daca motiunea de cenzura este adoptata, Guvernul este considerat demis.
Fondul de garantare pentru plata creantelor salariale
In forma actuala a actului normativ, angajatorul nu mai este obligat sa constituie un astfel de fond, ci doar sa contribuie. Actul normativ are, la acest capitol, doar doua articole. Articolul 167, alineatul 1, prevede ca "Angajatorul are obligatia de a contribui la fondul de garantare pentru plata creantelor salariale care rezulta din contractele individuale de munca, in conditiile legii". La alineatul 2 se specifica faptul ca "fondul de garantare pentru plata creantelor salariale asigura plata creantelor care privesc salarizarea". Cel de-a doilea articol prevede ca "la constituirea si la utilizarea acestui fond se vor respecta urmatoarele principii:
1. Patrimoniul institutiilor de administrare a fondurilor trebuie sa fie independent de capitalul de exploatare al unitatilor si trebuie sa fie constituit astfel incat asupra acestuia sa nu poata fi pus sechestru in cursul procedurii in caz de insolvabilitate;
2. Angajatorii trebuie sa contribuie la finantare in masura in care aceasta nu este acoperita integral de catre autoritatile publice;
3. Obligatia de plata a institutiilor de administrare a fondurilor va exista independent de indeplinirea obligatiei de contributie la finantare".
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
