Mana de lucru foarte ieftina a facut din Romania croitorul nr.1 al Europei in ultimii ani, dar tendinta exporturilor de anul acesta arata ca, usor-usor, masinile, aparatele sau echipamentele - adica produsele inginerilor politehnisti -isi fac tot mai mult loc pe pietele occidentale. Celebra sintagma "produs de conceptie romaneasca" a fost abandonata insa: cele mai multe echipamente sant facute sub licenta.
Explozie la Honeywell Garrett SRL, filiala romaneasca a uneia dintre diviziile grupului industrial american Honeywell: 74 mil.$ exporturi in 2002, fata de 2 mil. $ in 1998. Firma face in Romania piese si subansamble auto pentru firme din acelasi grup american.
Krupp Bilstein, Delphi Packard sau ContiTech - firme care au investit aici milioane dolari in fabrici de piese, subansamble si echipamente au acum exporturi de zeci de milioane $.
Evident, statisticile nu puteau sa ramana reci la aceste date.
Masinile, aparatele si echipamentele electrice au avut un ritm de crestere pe primele 11 luni ale anului trecut de 28%, mult mai inalt decat al exporturilor totale, de aproape 20% si mai mult decat imbracamintea (17% crestere) sau incaltamintea (18%), informeaza Institutul National de Statistica.
Impunerea generalizata a lohn-ului in confectii sau pielarie a adus aceste domenii in ultimii ani pe primele locuri in exporturi. Practic, unul din trei dolari incasat din vanzari de marfuri la export provine din aceasta directie. Dar daca in ultimii cinci ani cresterea lohn-ului a fost neantrerupta, fiind peste media de crestere a exporturilor totale, anul acesta pare ca da semne de oboseala.
Vin insa din urma "dispozitivele, a subansamblele si a echipamentele"- produse cu valoare adaugata mare - adica acele produse care acum au o pondere prea mica in export.
Masinile si echipamentele au ajuns astfel la o pondere de 15,8% din totalul exporturilor, fata de 14,8% anul trecut si 9-10% acum cinci ani.
De fapt, aceasta este umbra care intuneca cresterea puternica a exporturilor din ultimii ani: valoarea adaugata mica a produselor care se exporta masiv.
Exporturile au crescut de la 8,5 mld. $ in 1999 la peste 13 mld. $ in 2002, dar componenta "buna", adica aceea care inglobeaza munca inalt calificata, abia incepe sa se dezmorteasca.
"Deja sunt semnale ca lohn-ul poate sa nu mai aiba aceeasi evolutie de pana acum, iar pe viitor va putea chiar sa scada. Avantajul fortei de munca ieftina il au si alte tari (ca Ucraina, Rusia sau Moldovan-n.red.), iar investitorii pot migra intr-acolo. Aceasta crestere a exporturilor de masini si echipamente este pozitiva. Oricum, cresterea exporturilor pe tot anul, de 20%, este enorm de buna", spune Lucian Liviu Albu, directorul Institutului de Prognoza al Academiei Romane.
Exporturile pe primele 11 luni au fost de 12,6 mld. $, cu 19,7% mai mari ca in aceeasi perioada a anului trecut, iar importurile au fost de 16,2 mld. $, cu doar 14% mai mult decat anul trecut.
Reprezentantii "croitorilor" nu sunt insa ingrijorati. "Chiar daca in 2002 ritmul de crestere a fost depasit din acest punct de vedere de alte sectoare economice, aceasta nu inseamna ca lohn-ul va dispare in Romania. Noi am avut o crestere mai mica la un volum mai mare", spune Aurelientu Popescu, presedintele Federatiei Patronale din Industria Usoara (FEPAIUS).
Dar pentru cine lucreaza acum inginerii?
"Sectorul are an de an un ritm constant de crestere. "Nu sunt pericole imediate pentru lohn in Romania, mai ales ca noi avem traditie in acest domeniu. Problemele ar putea apare o data cu aderarea Romaniei la Uniunea Europeana, ceea ce va insemna salarii mai mari si pierderea unuia avantajele competitive", a mai spus Popescu.
In prezent in Romania se produc articole de imbracaminte si incaltaminte pentru aproape toate marcile importante din lume.
Dar cine sunt "inginerii"? In ultimii ani tot mai multe companii internationale care activeaza in industria auto si-au transferat o parte din activitatile de productie in Romania, investitiile implicate depasind 100 de milioane de euro. O parte dintre aceste companii, fiind furnizori traditionali ai Renault, au venit tocmai pe aceasta filiera, desfasurand activitati de productie pe platforma de la Miovenia a Dacia sau in imediata apropiere a acesteia.
Alte companii au decis sa intre pe cont propriu in Romania, fie prin green-field-uri, fie prin realizarea unor parteneriate cu firme locale. De cele mai multe ori, productia este destinata in totalitate exporturilor. Astfel, producatorul de amortizoare Krupp-Bilstein a investit 40 mil. euro la Sibiu cu societatea Compa. Autoliv, lider mondial in domeniul echipamentelor de siguranta pentru autovehicule, a investit in Romania peste 2 milioane de dolari intr-un joint-venture la Brasov, grupul german Phoenix AG a investit la Carei 12 mil. $ intr-o fabrica de componente auto din cauciuc, in special furtunuri.
La Timisoara, Delphi Packard produce cablaje pentru partea electrica a automobilelor, iar ContiTech, una din diviziile grupului Continental AG, va investi peste 10 milioane euro intr-o fabrica de cablaje electrice. Eybl International AG, producator de materiale textile pentru industria auto, are doua fabrici in Romania, investitiile totale depasind 10 milioane euro.
Cel mai mare furnizor european de adezivi pentru piata de automobile si componente auto, compania elvetiana Gurit-Essex AG, si Nexans, fosta divizie de cabluri a grupului Alcatel, care realizeaza harnasamente pentru cabluri auto intr-o fabrica de 3 milioane de dolari la Chisineu Cris, au decis la randul lor sa intre pe piata romaneasca cu activitati de productie.
Dar sunt miscari si in telecomunicatii. Exemplul cel mai bun este poate cel al societatii Solectron Timisoara, subsidiara a producatorului american de produse electronice Solectron Corporations. Realizata in urma unei investitii greenfield de peste 150 de milioane de dolari, Solectron Timisoara a reusit anul trecut sa preia intreaga productie de telefoane cordless sub marca Philips Electronics, dupa ce avea deja in portofoliu echipamente telecom Alcatel.
Grupurile internationale nu au ocolit nici producatorii romani de aparatura electronica si electrocasnica. Astfel, Samus Satu-Mare, cel mai mare producator local de aragazuri, a fost cumparat in decembrie 1997 de grupul suedez Electrolux. De atunci capacitatea de productie a crescut an de an, ajungand la 450.000 de aragazuri, ponderea exporturilor fiind de peste trei sferturi din productia realizata. Anul acesta, Electrolux a decis mutarea in cadrul fabricii de la Satu Mare a productiei pe care o realiza in tari precum Spania sau Italia. Alt producator local Tehnoton realizeaza exporturi in Rusia, Norvegia sau chiar Africa de Sud.
Producatorul de echipamente frigorifice Arctic, care de la sfarsitul anului trecut este detinut grupul turc Arcelik exporta la randul lui 40% din productie in principal in Europa.
Ana Imep, membra a grupului ANA detinut de omul de afaceri George Copos, lucreaza al randul ei in principal pentru export. Compania produce motoare electrice pentru masini de spalat rufe pe care le exporta in Italia, unde detine cote importante de piata atat in cazul motoarelor pentru masini de spalat automate, cat si a celor pentru masini de uscat rufe si hote de bucatarie.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
