Datoria externa pe termen scurt, majoritar privata, este "total deschisa cresterii" si a devenit un factor pe care BNR nu-l poate neglija, daca nu chiar un element de ingrijorare, afirma guvernatorul Mugur Isarescu.
Soldul datoriei externe pe termen scurt a explodat la 13,4 miliarde de euro la sfarsitul lui 2006, nivel mai mult decat dublu fata de cel atins in decembrie 2005.
Isarescu admite ca majorarea datoriei pe termen scurt aproape egaleaza cresterea creditului pe 2006, fenomenul fiind unul dintre efectele masurilor "neortodoxe" de temperare a creditarii la care BNR a recurs in ultimii doi ani.
Ponderea datoriei pe termen scurt in totalul datoriei externe a urcat spectaculos la aproape 33% in 2006, de la 20% in decembrie 2005 si numai 7% in anul 2000.
Chiar BNR estimeaza ca aproximativ o treime din datoria pe termen scurt a fost generata de asa-numitul export de credite la care multe banci au recurs pentru a evita plafonul impus in toamna lui 2005 creditarii in valuta, dar care a fost eliminat la 1 ianuarie 2007. "Daca am mai fi majorat dobanda la lei s-ar fi dus si mai mult sa ia credite din afara", spune Isarescu.
In acelasi timp, bancile au atras linii de finantare pe termen scurt al caror sold era de 6,6 miliarde de euro la sfarsitul anului trecut, de asemenea dublu fata de nivelul din 2005.
Ce a rezultat din amplificarea acestui fenomen? Serviciul datoriei pe termen scurt a totalizat in perioada septembrie 2005-septembrie 2006 nu mai putin de 13,6 miliarde de euro, adica mai mult chiar decat soldul insusi in conditiile rostogolirii constante a debitelor ajunse la scadenta. Astfel, ponderea in PIB a acestor plati a urcat la 15% in septembrie 2006, fata de 1,6% in 2004, in conditiile unei cresteri economice de aproape 8%. Mai mult, serviciul datoriei pe termen scurt a ajuns sa reprezinte 67% din rezervele internationale ale BNR, care au crescut la randul lor cu 27%, fata de o pondere de 45% in 2005.
Tabloul este intregit de majorarea deficitului de cont curent cu 45% in 2006, pana la aproape 10 miliarde de euro, respectiv 10,5% din PIB, adica peste prognozele BNR.
Potrivit Caietului de studiu "Echilibrul extern al Romaniei" publicat de BNR, cu un serviciu al datoriei externe pe termen scurt in 2005 de 9,2% din PIB, Romania ar fi depasit nivelul corespunzator unei "perioade de criza", insa s-a situat sub valoarea agregata pe tarile din centrul si estul Europei (10,1% din PIB). Conform unui studiu realizat de economistii Manasse si Roubini, nivelul sigur al datoriei pe termen scurt este de maxim 120% din rezerve, iar de la 290% incolo poate semnala o criza in anul urmator. "Ascensiunea indicatorului de datorie pe termen scurt in PIB indica o posibila deteriorare a sustenabilitatii datoriei externe in viitor", concluzioneaza Caietul de studii.
In acest context, miscarile cursului de schimb devin cu atat mai importante, mai ales cand este vorba despre debite in valuta pe termen scurt.
Seful bancii centrale afirma ca presiunile de apreciere a leului determinate de intrarile masive de capitaluri speculative "implica riscuri la adresa stabilitatii financiare".
Isarescu a schitat si mecanismul prin care sectorul privat poate ajunge la supraexpunere fata de riscul valutar: aprecierea leului induce o atractivitate sporita a imprumuturilor in valuta, rezultand cresterea indatorarii externe a companiilor, in principal pe termen scurt. "Deocamdata, leul este in mare amor cu piata externa, insa nu stim cat dureaza. In ultimele luni in mod evident avem un ochi in plus pe evolutiile de pe piata valutara", a declarat guvernatorul BNR, care constata in acelasi timp scaderea eficacitatii masurilor "neortodoxe".
El afirma ca a fost "extrem de benefica" decizia din toamna lui 2005 de a opri interventiile directe pe piata valutara, insa admite ca "miscarile de orientare a politicii pe piata monetara pot fi corelate cu piata valutara". Pentru a evita presiuni suplimentare de apreciere a leului, BNR spera ca Ministerul Finantelor nu va lansa anuntata emisiune de euroobligatiuni in primul semestru al acestui an.
Isarescu spune ca BNR este preocupata de evolutia cursului si prin prisma faptului ca acesta este "un factor esential" in dezinflatie, pe care o sustine mai ales pe termen scurt.
"Impactul mai puternic al excesului de cerere este compensat de dezinflatia data de preturile bunurilor din import. Am constatat aceasta in ianuarie si credem ca va functiona pe intregul an, legat de cursul de schimb", a declarat guvernatorul.
Totusi, Isarescu mentioneaza ca daca aprecierea leului nu mai este credibila, importatorii nu mai reduc preturile.
"Cursul se poate deprecia daca nu este sustenabil", afirma guvernatorul, afirmand ca este greu de spus cu certitudine in ce masura aprecierea leului este fundamentata pe diferentialul de productivitate pozitiv fata de zona euro avand in vedere ca acesta este erodat de cresterile salariale, iar datele statistice vin cand deja poate fi "prea tarziu".
"Ne uitam cu atentie la curs, nu la miscari de un ban, ci la legatura lui cu fundamentele macroeconomice. Leul a devenit activ international odata cu convertibilitatea deplina si putem suferi consecintele. Cererea de bani din Romania depinde acum si de ceea ce vor sa faca investitorii straini", a spus Isarescu.
Ramane de vazut care vor fi constatarile celui de-al doilea Raport asupra stabilitatii financiare, aflat in lucru la BNR.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
