Americanii au o vorba celebra: "De moarte si de Fisc nu scapa nimeni". Presate de organismele internationale sa reduca nivelul coruptiei si al evaziunii fiscale, autoritatile incearca sa introduca si in Romania spiritul drastic american.
Experti americani si germani, case de avocatura si companii de consultanta, toti acestia au pus umarul pentru ca, impreuna cu Autoritatea Nationala de Control, sa elaboreze un act normativ prin care infractiunile de evaziune fiscala sa fie sanctionate cu pedepse similare celor aplicate in cazul crimei.
Asa s-a nascut proiectul de ordonanta privind prevenirea, descoperirea si sanctionarea fraudei fiscale care prevede ca pagubirea bugetului cu o suma mai mare de un milion de euro este considerata crima de frauda fiscala si se pedepseste cu inchisoare de la 10 la 25 de ani.
"Am introdus in acest proiect trei paliere de sanctiuni. Astfel, pagubirea bugetului cu o suma mai mica de 10.000 de euro consituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda prevazuta de legea fiscala. Pagubirea bugetului cu o suma cuprinsa intre 10.000 de euro si un milion de euro constituie delict de frauda fiscala care se sanctioneaza cu inchisoare intre 5 si 10 ani. Pagubirea cu sume care depasesc un milion de euro se considera crima de frauda fiscala care se pedepseste cu inchisoare de la 10 - la 25 de ani in functie de valoarea evazionata", a spus ieri Ionel Blanculescu, ministrul controlului, prezentand proiectul de ordonanta care ar putea intra in vigoare peste trei luni.
Una dintre cele mai "spectaculoase" prevederi ale proiectului este aceea ca evazionistii pot negocia cu judecatorii obtinerea unei pedepse mai mici. Pentru aceasta insa trebuie sa returneze o parte sau intreaga suma datorata.
"Daca nu introducem componenta de recuperare a banilor, vom avea puscarii pline de evazionisti si atata tot. Trebuia sa gasim o formula in care cei vinovati sa fie pedepsiti, dar si sa se recupereze din sumele fraudate. Condamnatii trebuie sa fie cointeresati sa aduca banii si sa nu-i lase prin paradisuri fiscale", a mai spus Blanculescu.
Astfel, daca persoana vinovata recunoaste fapta si plateste datoria integral inainte de finalizarea anchetei nu se va dispune inceperea urmaririi penale. Acest lucru nu se poate intampla decat o singura data intr-o perioada de zece ani. Dupa pronuntarea unei hotarari definitive, actul normativ stabileste posibilitatea reducerii perioadei de detentie cu pana la 25%, in cazul in care condamnatul achita 25 - 50% din suma datorata si cu 25-50% in situatia in care paguba este acoperita in proportie de 50 - 80%. Vinovatii pot beneficia de o reducere de 50 - 70% a anilor de detentie pentru platile reprezentand 80 - 100% din suma fraudata.
"In cazul in care se produce o evaziune de 10 milioane de euro, iar cel vinovat aduce inapoi toti banii, pedeapsa i se poate reduce de la 25 de ani de inchisoare, la 6 ani", a exemplificat Blanculescu. El a adaugat ca pentru armonizarea prevederilor din Codul Penal cu cele din proiectul de ordonanta, in urmatoarea perioada vor incepe consultari intre Autoritatea Nationala de Control si Ministerul Justitiei.
In prezent, potrivit Legii 161/2003 - Legea anticoruptie, evaziunea fiscala se pedepseste cu inchisoare de la sase luni la 10 ani, in functie de gravitatea faptei. In Romania, cea mai grava infractiune este crima, pedeapsa mergand pana la inchisoare pe viata. "In America, pedeapsa pentru evaziune fiscala poate ajunge si pana la 200 de ani, pentru ca la ei se cumuleaza pedepsele", a mai spus Blanculescu.
Proiectul de ordonanta prevede si extinderea ariei de responsabilitate privind frauda fiscala si asupra actionarilor si asociatilor, daca se dovedeste o legatura de cauzalitate. De asemenea, actul normativ introduce pedepse si pentru tainuire fiscala, adica pedepse pentru cei care beneficiaza cu buna stiinta de produse obtinute prin evaziune fiscala.
In acelasi timp, favorizarea sau tainurea actelor de frauda de catre angajatii institutiilor de control se pedepseste cu inchisoare de la 10 la 15 ani.
"Am introdus in acest act normativ toate partile care contribuie la evaziunea fiscala: societati comerciale, administratorii firmelor, actionari sau asociati si reprezentanti ai statului", a spus Blanculescu.
Timp de o luna, proiectul va fi supus dezbaterii publice si va fi transmis tuturor ministerelor si organizatiilor patronale si sindicale astfel incat, dupa acest termen, propunerile sa conduca la finalizarea proiectului care va fi supus spre aprobare guvernului.
"Orice chestiune care face ca regulile jocului sa fie ferme, este in favoarea mediului de afaceri", a declarat pentru ZF Florin Pogonaru, presedintele Asociatiei Oamenilor de Afaceri (AOAR). "Atat timp cat intr-un mediu in care hazardul moral exista, e nevoie sa stopam acest hazard. Aceasta lege este binevenita pentru ca regulile jocului trebuie intarite, iar jucatorilor trebuie sa le fie frica de arbitru si nu sa aranjeze cu el pe la colturi", a mai spus Pogonaru.
Autoritatile estimau anul trecut ca, in Romania, nivelul evaziunii fiscale se situeaza intre doua si patru miliarde de dolari, iar economia subterana este de 25% din Produsul Intern Brut. Anul trecut, PIB a fost de 60 miliarde de dolari.
Din datele Oficiului National pentru Prevenirea si Combaterea Spalarii Banilor, circa 80% din "banii murdari" care circula in Romania provin din fraude fiscale. In 2000, totalul fondurilor ilicite descoperite a depasit un miliard de euro, iar in 2001 s-a situat la peste 700 milioane de euro. Ministrul controlului declara ca in 2002, cifra de afaceri totala a agentilor economici din Romania s-a ridicat la 80 de miliarde de dolari, iar rata profitabilitatii a fost de 6,6%. El sustinea ca profitul declarat de unii agenti economici este incorect, mascat si ca acest indicator ar trebui sa fie de cel putin trei ori mai mare avand in vedere un rationament simplu: nici un investitor nu va investi bani care sa-i aduca un castig net de putin egal cu rata dobanzilor. In urma analizelor facute de ANC s-a ajuns la concluzia ca, si in varianta pesimista, nivelul mediu de profitabilitate ar trebui sa fie de 10 - 15%.
Oamenii de afaceri spun ca si autoritatile au partea lor de vina in ceea ce priveste amploarea pe care a luat-o fenomenul evazionist. Ei sustin ca sistemul legislativ este prost conceput si nu poate fi aplicat astfel incat cei care il utilizeaza sa fie in cadrul legii. In plus, suprataxarea si supraimpozitarea duc inevitabil la evaziune. miruna.lebedencu@zf.ro
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
