Guvernul va demara saptamana aceasta procedurile in vederea asumarii raspunderii in Parlament pentru noul Cod al muncii. Proiectul, un cadou facut sindicatelor pentru a mentine pacea sociala, va transfera noi responsabilitati pe umerii companiilor romanesti, si asa ingreunati de taxe si birocratie. Mai grav este insa semnalul dat de acest document: legile capitalismului trebuie inca sa se plece in fata consideratiilor social-politice. Si a puterii sindicatelor.
Negocierile cu sindicatele si patronatele pentru acest proiect s-au finalizat ieri ceea ce inseamna ca autoritatile au primit unda verde pentru a merge in Parlament. Dar problemele abia acum incep. Multe dintre prevederile noului Cod al muncii pot fi caracterizate ca extrem de rigide - ba chiar daunatoare pentru evolutia fireasca pe piata a companiilor. Si asa, economia romaneasca sufera de o supradimensionare a personalului, in special in companiile de stat, iar acest proiect de lege ingreuneaza peste masura posibilitatea luarii unor masuri radicale atat sociale, cat si economice.
"Proiectul nu ia in calcul functionarea eficienta a economiei. Prin obligatiile impuse angajatorului se creeaza rigiditati pe piata muncii, reducandu-se astfel eficienta economica", se arata intr-o analiza realizata de Societatea Academica Romana (SAR) la initiativa Ministerului Afacerilor Externe. "Proiectul favorizeaza prevederile administrative greoaie in detrimentul stimulentelor de piata", se mai arata in raport.
In proiect au fost introduse prevederi din legislatia europeana, alese insa dintre cele mai avantajoase pentru sindicate. Aceasta in conditiile in care, in Europa, legislatia muncii este foarte criticata din cauza rigiditatii in relatiile de munca, lucru care afecteaza negativ competitivitatea companiilor de pe continent. La polul opus se situeaza legislatia americana care este mult mai liberala si mai flexibila, permitand o mai mare mobilitate salariala si o mai buna adaptare la fluctuatiile pietei. Chiar si in Europa, tendinta este de a se reduce ampitudinea drepturilor sindicale si ale angajatilor, tocmai pentru a da o sansa in plus cresterii economice si a productivitatii.
Pe de alta parte, companiile private romanesti inca nu sunt familiarizate cu prevederile noului Cod al muncii si nu stiu care vor fi efectele sale.
"Exista prevederi care fac ca piata muncii sa devina mai rigida: de la obligativitatea de a angaja personal numai pe baza de contract de munca, pana la procedura foarte complicata aplicata in cazul concedierilor. Aceasta devine extrem de birocratica si poate crea tensiuni suplimentare intre proprietari si angajati, indiferent despre ce companie e vorba", spune Gianluca Testa, administrator Zoppas Industries Romania.
"Nu este limpede daca aceste prevederi se aplica doar agentilor economici de stat sau si celor privati. In cazul in care se refera si la agentii economici privati este destul de greu de crezut ca s-ar putea aplica: in primul rand ca sunt foarte multe companii private care nu au sindicate, apoi de multe ori agentii privati aleg restructurarea din motive de eficienta a costurilor, nu pentru ca e vorba de faliment. Oricum, unei companii private nu-i poate impune cineva sa pastreze un incompetent. Cum mai ramane atunci cu competitia?", spune Gilda Lazar, corporate affairs manager JTI Romania.
Proiectul noului Cod al Muncii, care nu va beneficia de o dezbatere parlamentara, lasa fara raspuns un numar mare de probleme importante, provocand astfel instabilitate si nesiguranta legislativa. Codul muncii, asa vast cum este, consta in principal din legislatie cadru. Textul face trimitere in mod explicit la o serie de legi viitoare (fondul de garantie pentru imposibilitatea de plata a salariilor, conflictele de munca sau clasificarea pe grupe de munca). "De aceea se poate spune ca noului Cod al muncii ii lipseste o mare parte a continutului sau", se arata in raportul SAR.
Sindicatele si patronatele
Ieri, ministrul muncii Marian Sarbu a anuntat ca acest proiect a fost negociat cu sindicatele si patronatele. Daca sindicatele au acceptat in unanimitate proiectul, care oricum le ofera o putere mai mare, in ceea ce-i priveste pe patroni, pe protocolul semnat ieri exista o singura semnatura: cea a UGIR 1903. Pana in 2000, presedintele acestei organizatii patronale a fost actualul ministru al industriei Dan Ioan Popescu, a carui influenta nu a scazut dupa ce fost numit ministru si a fost nevoit sa renunte la presedintie.
Alti sefi de paronate spun ca nu au fost consultati. "Trebuie ca noile reglementari sa fie discutate cu toate patronatele, din toate sectoarele economice. Federatia noastra patronala, spre exemplu, desi are peste 450.000 de angajati nu a fost pana acum consultata", a declarat Aurel Aurelientu Popescu, presedintele Federatiei Patronale din Industria Usoara (FEPAIUS).
Companiile private din Romania participa in proportie de peste 60% la formarea Produsului Intern Brut. Desi contributia companiilor de stat la PIB este mai mica, influenta sindicatelor este in mod clar mai mare.
"Influenta sindicatelor in realizarea noului cod al muncii pare mai degraba exagerata fata de puterea lor reala. Exista doar patru milioane de angajati inregistrati oficial, dintr-un numar estimat de opt milioane de romani care lucreaza, si doar jumatate din aceste patru milioane sunt membri ai unui sindicat", se mai arata in analiza Societatii Academice Romane la initiativa Ministerului Afacerilor Externe.
Ce spune opozitia
Desi contesta puternic acest proiect si ideea de fi adoptat prin asumarea raspunderii, opozitia parlamentara spune ca nu are de gand sa depuna motiune de cenzura pentru a nu intra in jocul PSD de declansare a alegerilor anticipate.
"Actualul proiect nu rezolva problemele legate de piata muncii din punctul de vedere al economiei de piata, a declarat, ieri, pentru ZF, deputatul PNL Napoleon Pop, membru al Comisiei de politica economica. "Intregul proiect pleaca de la o premisa gresita intrucAâst desi mimam ca vrem economie de piata, mental suntem tot in economia centralizata", este de parere deputatul liberal.
Concluzia reprezentantului PNL este aceea ca daca relatiile de munca vor fi reglementate de noul Cod al Muncii "vom si condusi de clasa muncitoare si nu de patronate", desi cele din urma creeaza locurile de munca. Napoleon Pop are mai multe argumente: toate obligatiile care rezulta din relatia angajat-angajator cad in sarcina patronului. "Patronul trebuie sa aiba mAâsinile dezlegate, sa fie cu ochii pe piata, nu pe sindicate", spune Pop. El a exemplificat prin conditiile impuse de lege angajatorului in cazul concedierilor din motive economice.
CAâsnd ajungem la concedierile din cauza conditiilor economice constatam ca nu se intelege faptul ca economia de piata te pune in fata unor surprize. Ca angajatorul trebuie sa-si reduca schema de personal in functie de cifra de afaceri, a spus Pop. IntrucAâst, potrivit termenelor cuprinse in noul proiect, este nevoie de 90 de zile cerute prin lege de consultarea patronatului cu sindicatele, sindicatele care trebuie sa avizeze programul de restructurare, pentru a face concedieri din cauza conditiilor economice, iar in aceasta perioada, tu ca angajator dai faliment.
In al doilea rAâsnd, se stie ca in capitalism somajul este clopotelul care tine forta de munca in alerta. Or, prin contractul pe perioada nedeterminata, cuprins in noul cod al Muncii, exista o procedura foarte grea prin care angajatorul se poate dispersa de un angajat, chair daca acesta are lacune, a aratat Napoleon Pop.
Si democratii au subliniat lacunele proiectului guvernamental, dar din perspectiva angajatului. Deputatul PD Paula Ivanescu, membru al Comisiei de munca si protectie sociala, a spus ieri, pentru Ziarul Financiar, ca aceasta "lege ciur" lasa 21 de domenii legate de piata muncii nereglementate.
UDMR, aliatul de facto al PSD, considera ca proiectul ar trebui dezbatut in Parlament, si nu promovat prin asumarea raspunderii Guvernului. Deputatul UDMR Bondi Gyonkyike a spus recent ca reprezentantii Uniunii s-au intalnit cu ministrul Muncii Marian Sarbu si i-au trimis premierului propunerile lor fata de Codul Muncii.
Proiectul de lege privind Codul Muncii a fost adoptat in sedinta de Guvern din 30 mai. Decizia de asumare a raspunderii Guvernului in fata celor doua Camere parlamentare pentru noul Cod al Muncii a generat controverse, atat sindicatele si oamenii de afaceri, cat si resrezentantii unor partide politice apreciind ca actul normativ are o importanta prea mare pentru a fi adoptat fara ca prevederile lui sa fie dezbatute.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
