Romanii se pronunta intr-o proportie de peste 70% pentru reformarea sistemului politic, pe fondul unei nemultumiri sporite fata de politicieni si institutiile statului, releva un sondaj efectuat in februarie de CURS, la cererea Societatii Academice din Romania (SAR). Romanii sunt in proportie de 46% total de acord cu instituirea unui Parlament unicameral, cu mai putini parlamentari, intrucat legile s-ar adopta mai repede", iar 25 % ar fi mai degraba de acord. Nu sunt de acord doar 10%. Cu votul uninominal sunt total de acord 45% dintre subiecti, iar 26% mai degraba de acord. Se opun 38% dintre romani. "Sunt cifre suficiente pentru un referendum", a comentat Alina Mungiu, presedintele (SAR). "Coroborate cu valorile scazute ale increderii in toate institutiile politice, inclusiv in opozitia politica, aceste date arata ca Romania traverseaza o criza de credibilitate a intregului regim politic", arata concluziile sondajului. Ridicarea pragului electoral de la 3% la 5%, pentru ca sa intre in Parlament numai partidele puternice, este considerata binevenita de 57% dintre romani, in timp ce 13% nu sunt, partial sau total, de acord. "Oamenii vor cu disperare sa se schimbe ceva", a apreciat Mungiu, remarcand totodata si un "paradox": faptul ca, in timp ce majoritatea doreste ridicarea pragului electoral, ceea ce ar reduce numarul de partide, in sondaje devin tot mai vizibile formatiunile neparlamentare. Chiar daca nu depasesc 3%, ele sunt cunoscute de electorat, mai ales pentru ca au devenit la fel de mediatizate ca si partidele mari, potrivit lui Dorel Abraham, directorul CURS. Sondajul arata ca sase din noua partide neparlamentare sunt cunoscute de peste 50% din electorat. Cea mai mare notorietate revine ApR-78%, PSM - 64%, UFD - 58%, ANCD - 55%, PPR - 54%. In plus, 35% dintre romani vor ca aceste formatiuni sa preia puterea, iar un procent identic prefera sa fie votate partidele care au mai participat la guvernare. Nevoia de schimbare provine si din nemultumirea fata de directia in care merg lucrurile, directie insemnand, potrivit lui Abraham, nivelul de trai. Directia este buna pentru 21% dintre romani, ea este gresita 59%, iar fara opinie sunt 20%. Sunt foarte multumiti de felul in care traiesc 3%, destul de multumiti 21%, nu prea multumiti 49%, foarte multumiti 27%. Doar 1% cred ca vor trai mai bine peste un an, in timp ce 29% - mai prost, iar 8% mult mai prost. Mai bine cred ca vor trai 17%, la fel - 30%. Abraham a explicat ca nemultumirea fata de nivelul de trai este principalul motor al schimbarii politice. Un alt argument pentru reforma politica este lipsa de incredere in personalitatile politice si preferinta pentru specialisti. Theodor Stolojan si Mugur Isarescu sunt singurele persoane publice in cazul carora cei care au incredere in ei sunt mai multi ca cei care nu au incredere. Iar alaturi de acestia, Teodor Melescanu si Ion Iliescu sunt singurii demnitari in care au incredere peste o treime din electorat. Singurul guvern popular a fost cel al lui Stolojan, cu 37% din optiuni, ceea ce confirma increderea romanilor in specialisti in detrimentul politicienilor. Guvernul Isarescu intra in aceasta tendinta, fiind cotat cu 9% din optiuni, in conditiile in care el abia fusese instalat, sustine Mungiu. Cabinetul Roman a fost apreciat de 13% din romani, Cabinetul Vacaroui - 10%, iar cele conduse de Victor Ciorbea si Radu Vasile - cate 4%. Majoritatea subiectilor considera "comunismul o idee buna, dar care a fost aplicata gresit" (64%), dar 71% spun ca democratia este cea mai buna forma de guvernamant. Aceasta inseamna, afirma sociologii, ca "romanii sunt democrati, in sensul ca vor alegeri libere, dar nu sunt liberali in comportamentul economic, in sensul ca idealul lor nu este un capitalism performant, bazat pe competitie, deci inerent cu o mare doza de stress social, ci mai degraba un stat democratic protector".
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
