Prima pagina

Bunele intentii nu ajung pentru atragerea investitiilor straine

28.08.2001, 00:00 21



Romania continua sa se claseze pe ultimul loc intre tarile central si est europene ca valoare a investitiilor straine directe atrase, arata raportul de avertisment pe luna iulie privind potentialul de criza, elaborat de Societatea Academica din Romania, in cadrul unui proiect al Programului Natiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD). Totalul investitiilor straine directe este foarte scazut in primul rand prin raportare la numarul de locuitori, avand in vedere ca Romania este a doua tara ca marime din regiune.

Autorii raportului apreciaza ca, in ciuda luarii in considerare a problemei si a semnalelor de crestere care au aparut in ultima vreme, situatia nu s-a imbunatatit intr-o masura semnificativa.

Cert este ca distanta care separa Romania de Bulgaria, din acest punct de vedere, continua sa creasca. Romania nu reuseste sa se desprinda de faza bunelor intentii si a proiectarii cadrului institutional care sa stimuleze atragerea unui volum din ce in ce mai mare de investitii straine directe.



Guvernele au masurat de doua ori si au taiat de patru

Fiecare dintre guvernele care s-au succedat dupa 1990 s-a pronuntat, la un moment dat, pentru marcarea unui nou inceput in relatia cu investitorii straini. De fapt, nu a fost aplicata niciodata o strategie coerenta, bazata pe un cadru legislativ stabil pentru investitii, fie ele interne sau straine.

Cel mai mare rau in acest sens l-au facut revenirile, chiar de mai multe ori in decursul unui an, asupra masurilor de incurajare a investitiilor straine directe.

Daca inainte de 1997 Guvernul nu era convins de necesitatea privatizarii prin atragerea de companii multinationale, in anii care au urmat valul de incoerente din sistemul de reglementare nu au facut decat sa-i indeparteze pe investitorii straini.

Ocaziile ratate de a privatiza mari intreprinderi au acum urmari incalculabile. Autoritatea pentru Privatizare este nevoita sa prelungeasca in repetate randuri termele limita de depunere a ofertelor de cumparare, in lipsa clientilor interesati.

Practic, programul PSAL I, care trebuia incheiat de mult, a ajuns sa mearga in paralel cu PSAL II, la care s-a dat recent unda verde primului lot de 20 de societati care vor beneficia de consultanta pentru privatizare.



Banca Agricola si Sidex - rezerva de credibilitate a Cabinetului Nastase

Cabinetul Nastase a dat in primele sapte luni de guvernare mai multe semnale ca se distanteaza de fostele practici, lansandu-se intr-o politica de incurajare a investitorilor straini.

Cu mari eforturi si emotii, Banca Agricola a fost in sfarsit privatizata, pachetul majoritar de actiuni fiind cumparat de un consortiu format din Raifeisenbank si Fondul Romano-American pentru Investitii. De asemenea, a fost semnat cu grupul ISPAT contractul de privatizare a combinatului Sidex Galati.

Cu toate acestea, autorii raportului de avertisment privind potentialul de criza in Romania apreciaza ca guvernul are o problema care, daca nu este remediata in scurt timp, ameninta sa fie "emblema sa definitorie". Legea investitiilor directe, aprobata de excecutiv dupa mai multe amanari a starnit numeroase controverse din cauza prevederilor vagi si uneori contradictorii.

In perioada dezbaterilor asupra legii, premierul Adrian Nastase se lansase in declaratii agresive la adresa Fondului Monetar International si Bancii Mondiale, care exprimasera rezerve fata de scutirile de impozite si celalte facilitati acordate investitiilor de peste un milion de dolari.

Raportul sustine ca "o abordare mai rezervata fata de oficialii internationali si investitori ar pemite guvernului sa apara mai profesional in fata partenerilor de afaceri".

Pentru anul viitor se profileaza deja o ajustare serioasa a facilitatilor fiscale acordate de la inceputul lui 2001 intreprinderilor mici si mijlocii, de asemenea la presiunea FMI, care considera ca bugetul nu va mai putea suporta presiunea avand in vedere obiectivul de reducere a deficitului la 3%.



Sugestii pentru intarirea credibilitatii Executivului

- eficientizarea privatizarii in turism si agricultura, care a ramas in urma fara nici un motiv valabil; mai mult, in acest sector nu exista probleme sociale serioase legate de restructurare

- stabilirea unei agende clare pentru privatizarea Bancii Comerciale Romane (BCR), cea mai mare banca romaneasca. Vanzarea BCR a fost privita atat de institutiile internationale cat si de observatorii internationali drept un caz de proba pentru dorinta autoritatilor de a renunta la controlul politic asupra imprumuturilor comerciale. Amanarea succesiva a termenelor limita de lansare a privatizarii sugereaza fie ca Guvernul nu vrea sa renunte la ultima parghie financiara, fie ca presiune grupurilor de interese este prea mare. In ambele cazuri, credibilitatea Executivului in ochii investitorilor straini are de suferit.

- mentinerea in limite sustenabile a facilitatilor si scutirilor de impozite, astfel incat Guvernul sa nu fie nevoit sa le retraga mai tarziu, in momentul in care devine vizibil ca bugetul nu si le mai poate permite. Toate sondajele arata ca nu atat nivelul fiscalitatii, cat instabilitatea legislativa si institutionala sunt marile probleme de care se lovesc multinationalele in Romania

- evitarea unor demersuri care sa lase impresia ca un contract de privatizare semnat de APAPS (sau de fostul FPS) cu investitori straini poate fi "reevaluat" sau chiar suspendat prin decizii politice.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

Comandă anuarul ZF TOP 100 companii antreprenoriale
AFACERI DE LA ZERO