Bancile sunt nemultumite pentru ca platesc prea mult din banii lor in contul bancilor falimentare si pentru protectia generala a depozitelor populatiei. Bancherii cer acum o restructurare a Fondului de Garantare a Depozitelor in sistemul bancar care sa permita o interventie proprie directa si rapida la bancile cu probleme.
"Asociatia Romana a Bancilor (ARB) face in acest moment lobby pentru un sistem de functionare mai eficient al Fondului, practic care sa fie comparabil cu cel din tarile vecine.
In unele tari, atunci cand exista semnale ca o banca are probleme, imediat Fondul o preia, face o injectie de capital, o rentabilizeaza si ulterior o vinde", a declarat pentru Ziarul Financiar Radu Gratian Ghetea, presedintele ARB si prim-vicepresedintele Alpha Bank Romania.
El a dat exemplu cazul BIR unde, in loc sa se incerce ulterior ajungerii in faliment sa se gaseasca in jur de 2.000 de miliarde de lei pentru plata compensatiilor, trebuia din timp, cand au aparut primele semne de probleme, sa se faca o infuzie de doar 1.000 de miliarde de lei, bani care proveneau probabil tot de la banci.
Ulterior, banca urma sa fie restrucutrata printr-un alt management si apoi vanduta, ceea ce ar fi condus la costuri mult mai mici.
Oficialii Fondului de Garantare a Depozitelor in sistemul bancar nu au un raspuns clar la problema ridicata de banci si invoca legislatia actuala care nu permite Fondului sa intervina in acest mod.
"Este greu sa ma pronunt. Teoretic, asa cum se doreste ar trebui ca Fondul de Garantare sa dispuna de resursele necesare pentru ca atunci cand se constata ca o banca are probleme si este inevitabil ca intra in faliment acesta ar trebui sa bage imediat bani in respectiva banca, sa incerce sa o curete, sa o rentabilizeze si eventual sa o vanda, ori asta nu este asa usor de facut", a declarat pentru Ziarul Financiar, Decebal Urdea, presedintele Fondului de Garantare a Depozitelor in sistemul bancar.
El a adaugat ca in plus este vorba si de legislatia actuala. "Chiar daca s-ar modifica statutul de functionare al Fondului si s-ar ajunge la ceea ce se doreste, este suficient ca unul dintre actionarii bancii respective sa nu doreasca ca noi sa ne implicam si totul intra in ceata. Fondul, prin legea actuala nu are cum sa intervina in astfel de cazuri", a mai spus Urdea.
Fondul de Garantare a fost infiintat in urma cu trei ani, la propunerea BNR, cu intentia de a proteja depunatorii - persoane fizice in cazul in care o banca intra in faliment. Bancile trebuie sa plateasca o contributie direct proportionala cu totalul fondurilor atrase.
In cazul in care o banca intra in faliment, Fondul de Garantare trebuie sa plateasca despagubiri deponentilor din aceasta contributie a tuturor bancilor.
Daca nu mai exista surse proprii in Fond, asa cum se intampla acum, BNR aloca o linie de credit si bancile sunt obligate la plata unor contributii speciale pana la plata imprmutului.
Datorita falimentelor Bankcoop, Banca Albina si BIR, pana acum Fondul a trebuit sa plateasca aproape 5.000 de miliarde de lei, dintre care 3.500 de miliarde de lei au fost linii speciale de la BNR.
Bancherii spun ca acesti bani mai bine erau folositi pentru restructurarea bancilor si vanzarea lor ulterioara, decat sa fie pierduti in acest mod.
"Fondul de Grantare s-a facut oricum fara acordul bancilor, si totata lumea o stie. Din punctul meu de vedere aceasta institutie este o gaura neagra, mai ales ca nu face nimic, este total pasiv.
Se multumeste sa ia banii de la noi si sta de degeaba. In plus, este si parte la masa credala care urmeaza a fi impartita in urma falimentului bancilor pentru care a platit compensatii si acei bani nu ii imparte cu noi.
Fondul ar trebui sa fie mai creativ, sa valorifice si el ceva din creantele bancilor", a afirmat Ioan Prundus, presedintele Mindbank..
Mihai Bogza, viceguvernator al BNR si resposabil cu Fondul de Garantare nu a putut fi contactat fiind plecat in strainatate.
Ghetea spune ca o sa mai dureze probabil un an un an si jumatate pana noile propuneri sa fie functionele pentru ca este vorba de modificarea legislatiei si de aprobaraea ei in Parlament.
"Pentru a fi posibila functionarea dupa noile propuneri ar fi necesar si un sistem de monitorizare al bancilor mult mai eficient. Ideea este ca trebuie sa se ajunga la o forma amiabila pentru ambele parti (n.r. - BNR si banci)", a concluzionat Ghetea.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
