Bancherii fenteaza restrictiile BNR si continua sa dea credite in valuta clientilor companii, mutand expunerile in bilanturile bancilor-mama.
Volumul creditelor "exportate" de banci locale in bilanturile bancilor-mama ori surori din grupurile din care fac parte se ridica la circa trei miliarde de euro, estimeaza Dan Pascariu, presedintele HVB-Tiriac.
"Incetinirea creditului in valuta este doar o poveste. Am gasit solutia exportului de credite pentru a contracara atat plafonarea de catre BNR a soldului de finantari in valuta pe care le poate acorda o banca, dar si majorarea rezervelor minime obligatorii", a declarat pentru ZF Dan Pascariu.
El afirma ca numai HVB a "exportat" pana in prezent credite in valoare de peste 700 mil. euro. "Prin restrictiile impuse creditarii in valuta, BNR a mutat un fenonem monitorizat intr-o zona necontrolabila, pierzand instrumentul statistic de urmarire a finantarilor in moneda straina. Este greu de estimat suma totala a creditului externalizat", spune Mihai Bogza, presedintele Bancpost.
El a reconfirmat ca si Bancpost recurge la externalizarea de credite pentru a continua sa raspunda cererii clientilor fara a le impune majorari de costuri determinate de masurile administrative ale BNR. Si Steven van Groningen, presedintele Raiffeisen Bank, afirma ca banca sa a transferat la Viena o parte din portofoliul de credite corporate mai ales in ultima parte a anului trecut.
Din punct de vedere statistic, finantarile respective ajung sa fie reflectate in soldul datoriei externe private. Primele "exporturi" au avut loc in perioada octombrie-noiembrie 2005, cand unele banci ajunsesera in situatia de a nu mai putea acorda niciun credit in valuta din cauza ca deja depaseau plafonul stabilit de BNR la nivelul a de trei ori valoarea fondurilor proprii.
Si cum o majorare de capital cerea mai mult timp, solutia la indemana a fost mutarea creditelor in bilanturile bancilor-mama. In intervalul septembrie-decembrie 2005, soldul datoriei externe private pe termen lung a urcat cu 1,5 miliarde de euro, in timp ce cresterea consemnata in perioada iulie 2006-iulie 2005 este de 3,7 miliarde de euro. In cazul datoriei externe private pe termen scurt, un adevarat salt a fost inregistrat in perioada martie-iunie 2006, cand soldul a urcat cu aproape 1,4 miliarde de euro.
Mecanismul exportului este simplu: clientul vine la banca, i se intocmeste dosarul de credit si in cazul in care solicitarea ii este aprobata, creditul si clientul respectiv sunt preluati de o banca din strainatate care face parte din acelasi grup. La schimb, banca locala ii acorda bancii straine garantii care acopera integral valoarea creditului si a dobanzilor si evident banca straina executa garantia in caz de neplata, insa riscul este extrabilantier, dupa cum afirma bancherii.
In timp ce bancile locale imbogatesc bilanturile bancilor-mama, BNR anunta cu mandrie ca ponderea creditelor in valuta in volumul total al creditelor neguvernamentale a scazut continuu, de la 60,5% in martie 2005 la 47,6% in iunie 2006, "ca efect al aplicarii in mod eficient a intregului set de masuri". Banca centrala nu pune insa la socoteala creditele externalizate.
De altfel, si in acest an piata a lasat in urma previziunile BNR privind evolutia creditului in ansamblu. In aprilie, de pilda, prim-viceguvernatorul Florin Georgescu previziona o crestere a creditului neguvernamental de 30% pe anul in curs, in termeni nominali. In iulie, ritmul anual de crestere era insa de peste 57%, fata de 37,6% in iulie 2005 fata de iulie 2004.
Pe langa imaginea iluzorie a incetinirii creditului in valuta, exportul de credite practicat de banci deformeaza substantial tabloul activelor bilantiere monitorizate de BNR si implicit marimea cotelor de piata, dar si nivelul intermedierii financiare dat de raportarea activelor bancare la PIB.
"A aparut deja o distorsiune mare la nivelul clasamentului dupa active. In conditiile restrictiilor actuale, cota de piata nu mai este o prioritate pentru noi. Important este profitul", afirma Dan Pascariu.
In prima jumatate a anului, banci precum Raiffeisen, HVB, ING sau Bancpost au raportat la BNR chiar scaderi nominale ale activelor si implicit ale cotelor de piata.
"Au castigat in mod artificial cota de piata bancile cu capital majoritar autohton, care nu pot externaliza credite. Totusi, imaginea nu este inca distorsionata pe segmentul de retail, pentru ca la acest tip de credite nu s-a ajuns la export", spune Mihai Bogza.
El afirma ca majorarea creditului este naturala si benefica pentru ca grabeste recuperarea decalajelor care separa piata locala de cele vecine, iar orice incercare de franare a tendintei conduce la comportamente precum exportul de credite.
Pe langa aceasta varianta, bancile au recurs tot mai mult la credite subordonate de la aceleasi banci-mama pentru a continua sa acorde finantari in valuta la costuri competitive. In acelasi timp, externalizarea unor credite le-a permis sa evite majorari de capital facute cu scopul direct de a continua sau relua creditarea in valuta.
Practic, cu exceptia BCR si a Bancii Transilvania, toate celelalte banci mari cu pondere semnificativa pe piata creditului fac parte din grupuri internationale puternice.
In acelasi timp, chiar inainte de aderarea la UE unele companii locale pot apela direct la banci care nu au activitate locala, dar care sunt dispuse sa le acorde finantari in valuta. De exemplu, firma de ingrasaminte Interagro, controlata de omul de afaceri Ioan Niculae, vrea sa imprumute 3,5 mil. euro de la Rabobank (Olanda). Si probabil ca fenomenul se va extinde odata cu intrarea in Uniune, cand bancile din tarile membre nu vor mai avea nevoie de licenta BNR pentru a derula operatiuni in Romania.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
