Cresterea dobanzilor la credite, indusa indirect de catre banca centrala in urma unor decizii de politica monetara pe care le-ar putea lua in perioada urmatoare, ar fi destul de riscanta in opinia bancherilor. Pe de o parte pentru ca economia romaneasca mai are inca nevoie de multi bani si aceasta masura nu ar face decat sa limiteze investitiile, dar si pentru ca o crestere a dobanzilor la credite acum ar lovi in cei care au luat deja imprumuturi, mai ales in lei in ultima vreme, si s-ar vedea acum cu rate de rambursat sensibil mai mari.
"In Statele Unite, Trezoreria pentru a stimula investitiile a scazut dobanzile. Cred ca pozitia mea referitoare la acest subiect s-ar putea opri aici...Cine se incumta acum sa dea tonul la o crestere a dobanzilor la credite este foarte curajos pentru ca acest lucru ar presupune necesitatea existentiei unui model economic foarte bine pus la punct, in care sa se poata prevedea si controla orice efect care ar apare in urma luarii unor decizii de politica monetara, pozitiv sau negativ indiferent cum ar fi el. Idealul oricarei economii emergente este tocmai sa reduca dobanzile pentru a avea in final crestere economica", spune Marinel Burduja, vicepresedintele Raiffeisen Bank Romania.
El crede ca nu ar trebui neglijate nici efectele pe care o eventuala crestere a dobanzilor la credite l-ar avea asupra celor care au in derulare credite, efecte care in opinia lui "ar fi extrem de grave".
Si presedintele CEC, Constantin Teculescu, crede ca o crestere a dobanzilor la credite nu va avea un impact pozitiv asupra economiei si "daca aceasta decizie nu are un substrat economic solid nu poate fi mentinuta printr-o politica sau alta pe care o ia banca centrala sau Ministerul Finantelor".
Piata financiar-bancara asteapta in perioada urmatoare, destul de agitata, luarea unor decizii de politica monetara de catre banca centrala, dupa finalizarea discutiilor cu reprezentantii Fondului Monetar International care au atras atentia oficialilor de la Bucuresti ca expansiunea creditului neguvernamental este mult prea mare.
Cum banca centrala nu are la indemana decat foarte putine parghii pentru a controla cresterea creditului neguvernamental, indiferent ca sunt preferati leii sau valuta, - deprecierea mai accentuata a leului, rezervele minime obligatorii, operatiuni cu titluri de stat sau dobanda de sterilizare a pietei monetare- majoritatea parerilor inclina sa creada ca banca centrala va actiona in continuare prin ultimul dintre instrumente.
O crestere a ratei de sterilizare de catre banca centrala - in prezent la 18,25% pe o perioada de o luna - ar putea atrage dupa sine , pe de o parte o crestere usoara a dobanzilor la credite si implicit o diminuare a creditarii, dar si o crestere a dobanzilor la depozitele bancare si implicit o crestere a economisirii in banci. Atat de dorita in ultima vreme.
Pe parcursul vizitei la Bucuresti a delegatiei FMI, sefii bancherilor s-au intalnit cu negociatorul sef, Neven Mates, si au incercat sa-i explice, cat au putut, ca nu are motive sa se lege de creditare, de ritmul de crestere mult prea mare al acesteia sau de nesustenabilitatea creditului neguvernamental.
Bancherii au incercat sa argumenteze dovedind cu cifre ca se vorbeste de fapt de o crestere robusta, realizata in conditiile scaderii creditului guvernamental, ca sectorul privat a reusit sa dovedeasca ca s-a rupt in mare de economia nerestructurata si a inceput sa convinga ca este apt pentru finantari sau faptul ca peste jumatate din sistemul bancar este constituit din banci straine, care au norme prudentiale interne de creditare foarte stricte, pe langa cele impuse de BNR de la inceputul acestui an.
Dupa cum au aratat insa concluziile finale ale discutiilor dintre reprezentantii FMI si oficialii romani, lucrurile "au ramas cum am stabilit": cresterea creditului este mult prea rapida si cautati solutii s-o temperati pentru ca economia nu este inca restructurata in intregime si exista riscul ca inflatia sa scape din nou de sub control.
In perioada iunie 2002-iunie 2003, creditul neguvernamental in lei a crescut, in temeni reali, cu 33%, in conditiile in care, in prima jumatate a acestui an cresterea reala a fost de 17,4%.
Ingrijorarea FMI vine din faptul ca aproape 80% din creditele acordate in prima jumatate a anului au finantat importuri, chiar daca mare parte din acestea au reprezentat achizitii de masini si echipamente.
La ce sa ne asteptam totusi? "Daca se va ajunge la politica de dobanzi totul va depinde de amplitudinea variatiilor de dobanda. La foamea de credite care exista acum in economie o crestere a dobanzilor la credite cu 1-2 puncte procentuale nici nu se va simti", conchide Doru Lionachescu, director general adjunct Banc Post. oana.nuta@zf.ro
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
