George Scutaru (PNL), care intentioneaza sa candideze pentru un nou mandat in Camera Deputatilor in una din circumscriptiile uninominale din Buzau, judet pe care il reprezinta si in actuala legislatura, estimeaza ca va cheltui in jur de 100.000 de euro in timpul campaniei electorale pentru promovare.
Daca fiecare candidat al unui partid inscris in cele 469 de circumscriptii uninominale (vor fi atatea circumscriptii cat numarul de viitori parlamentari) puse la bataie ar cheltui aceasta suma pentru promovare, cheltuielile pentru acel partid s-ar cifra la peste 46 de milioane de euro. Daca fiecare dintre - sa presupunem - cinci partide care au sanse sa intre in Parlament ar cheltui o medie a acestei sume pentru un candidat, cheltuielile totale pentru cei 2.215 candidati ai celor cinci partide la cele 469 de fotolii parlamentare ar sari de 200 de milioane de euro.
Este posibil asa ceva pentru Romania, in conditiile in care piata de publicitate de aici se invarte in jurul valorii (nete) de 500 de milioane de euro?
Pentru Dan Andronic, directorul Multimedia Political Communication, (firma de publicitate care se ocupa de campania electorala a PNL) calculul de mai sus nu reflecta intrutotul realitatea, pentru ca, spune el, viitorul cost al campaniei din toamna se va ridica undeva in jurul valorii de 450 de milioane de euro.
De unde atatia bani?
"Bani se gasesc intotdeauna. Cred ca pentru un candidat suma ce va fi cheltuita va fi undeva in jurul valorii de 200.000 de euro. Inmultiti aceasta suma cu patru sute si ceva de parlamentari. Eu ma bucur. Este o oportunitate pentru toate firmele de publicitate", afirma Dan Andronic.
Profesorul de stiinte politice la Universitatea Bucuresti Stelian Tanase crede ca sumele ce vor fi cheltuite in campania electorala se vor apropia de 500 de milioane de euro.
"In campania din 2000 un candidat a cotizat intre 50.000 si 60.000 de euro doar ca sa fie pus pe lista intr-o pozitie eligibila. In 2004 acest lucru s-a petrecut pentru 100.000 de euro, cel putin. Dar acum, intrucat bataia nu mai este pentru cele doua-trei locuri eligibile pe o lista de partid, fiecare candidat va trebui sa-si plateasca campania - sigur, in afara de sefii partidelor a caror campanie este platita de partid sau a celor care trag lista in sus. Cred ca sumele cheltuite se vor ridica undeva in jur de 200.000 de euro pentru un candidat", crede Stelian Tanase.
Pe ce se va duce totusi o suma atat de mare?
Dan Andronic crede ca banii nu vor mai merge spre publicitatea stradala - o obisnuinta a campaniilor electorale trecute cand se vota pe liste -, ci vor fi cheltuiti de candidati intr-un mod "personalizat". "Nu va mai conta campania de brand a partidului", spune el. Atunci ce va conta? O punga de faina si un litru de ulei? "De ce nu?", spune Andronic si continua: "O punga de faina, un radio si chiar bani dati din mana". Dar nu este mai simplu ca pretendentul la fotoliul de parlamentar sa mearga singur in teritoriu sa se promoveze? "Dar ce, benzina nu costa?", spune Andronic.
Profesorul de stiinte politice la Scoala Nationala de Stiinte Politice si Administrative Cristian Parvulescu afirma insa ca sumele vehiculate - de 100.000 de euro pentru un candidat - sunt exagerate. "Nimic nu justifica cheltuirea acestor sume", spune el, legand aceste cifre de doleantele unor partide de a creste nivelul sumelor care sunt acordate de la buget pentru sustinerea campaniei electorale. Pe de alta parte, afirma el, legea de finantare a partidelor politice ar trebui modificata astfel incat sumele acordate partidelor sa creasca putin, pentru ca cheltuirea atator bani, majoritatea proveniti din donatii private, nu face decat sa alimenteze o "spirala a coruptiei". Cu alte cuvinte, spune el, este posibil ca aceia care finanteaza campaniile sa finanteze de fapt propriile lor afaceri: "Te sustin acum si mai vedem pe urma". Actorii viitoarei campanii sunt ponderati cand vine vorba de a discuta despre banii pe care va trebui sa-i scoata din buzunar.
Gigi Netoiu, actionar la clubul de fotbal Dinamo, spune ca nu si-a pus problema cat va cheltui in campania electorala. Netoiu, care admite ca va candida la Camera Deputatilor din partea PSD, este un apropiat al lui Gabriel Oprea, important lider al social-democratilor (fost prefect al Bucurestilor, seful filialei Ilfov a partidului). "Saptamana viitoare voi vorbi cu Gabriel Oprea si cu Nea' Puiu (Puiu Iordanescu, fostul selectioner al nationalei de fotbal a Romaniei care si el va candida pentru Parlament din partea PSD) si atunci vom vedea. Acum nu stiu cat voi cheltui pentru ca nu ma pricep la campanii electorale", a declarat Netoiu pentru ZF.
Potrivit lui George Scutaru, o estimare mai precisa a cheltuielilor ar putea avea loc dupa trasarea colegiilor uninominale, o procedura inca nefinalizata.
Lavinia Sandru, deputat PIN, spune ca nu a luat o decizie in privinta candidaturii si arata ca costurile unei campanii pot varia intre 15-20.000 de euro pentru un candidat cu notorietate si 100.000 de euro, pentru unul fara notorietate. In Bucuresti, desigur, vorbim de cu totul alte sume, spune Sandru, care a intrat in parlament in 2004 pe listele Aliantei D.A, reprezentand Muresul.
Deputatul PD-L Cristian Boureanu afirma si el ca, din estimarile ONG-urilor, campania intr-un colegiu de deputat la alegerile parlamentare din toamna va costa intre 25.000 si 100.000 de euro, in functie de notorietatea candidatilor. Boureanu intentioneaza sa candideze in Arges, desi in 2004 a fost ales pe listele Aliantei D.A. de Bucuresti. El spune insa ca e putin probabil ca fiecare candidat din tara sa scoata din buzunar cate 100.000 de euro. "Daca numaram 469 de locuri de senatori si deputati, asta ar insemna ca intreaga campanie va costa 500 de milioane de euro. Nu exista atat de multi bani pentru alegeri", crede Boureanu.
Reprezentantii UDMR, care de-a lungul vremii au preferat campaniile "om la om" celor agresive, nici macar nu au estimat un buget de campanie. "Vom sti cel mai sigur la sfarsitul lui august care va fi bugetul, dar in niciun caz nu va fi vorba despre sumele vehiculate de celelalte partide", a spus presedintele exectiv al UDMR Hunor Kelemen. Reprezentantii minoritatii maghiare intentioneaza sa propuna candidati si in judetele unde nu sunt etnici maghiari, pentru a spera la mai multi parlamentari la redistribuire.
Valorile maxime permise pentru fiecare candidat sunt stabilite de lege in functie de salariul de baza minim brut pe tara, existent la data de 1 ianuarie a anului electoral, dupa cum urmeaza:
a) 350 de salarii de baza minime brute pe tara pentru fiecare candidat la functia de deputat sau senator;
b) 2.500 de salarii de baza minime brute pe tara pentru fiecare candidat pentru postul de reprezentant al Romaniei in Parlamentul European;
c) 50 de salarii de baza minime brute pe tara pentru fiecare candidat la functia de consilier judetean sau consilier local in Consiliul General al Municipiului Bucuresti;
d) 30 de salarii de baza minime brute pe tara pentru fiecare candidat la functia de consilier local in consiliile municipiilor resedinta de judet si in consiliile sectoarelor municipiului Bucuresti;
e) 25 de salarii minime brute pe tara pentru fiecare candidat la functia de consilier local in consiliile municipiilor si oraselor;
f) 20 de salarii minime brute pe tara pentru fiecare candidat la functia de consilier local in consiliile comunale;
g) 10.000 de salarii de baza minime brute pe tara pentru fiecare candidat la functia de primar general al municipiului Bucuresti;
h) 2.500 de salarii de baza minime brute pe tara pentru fiecare candidat la functia de primar al unui sector al municipiului Bucuresti ori al unui municipiu sau oras;
i) 30 de salarii de baza minime brute pe tara pentru fiecare candidat la functia de primar al unei comune.
Insa aceste sume sunt greu de controlat. De pilda, PSD spune in documentele trimise Curtii de Conturi ca in campania din 2004 a tiparit exact 1.126.478 de afise electorale, in vreme ce fosta Alianta D.A. a tiparit 1.586.609 afise.
Cine poate verifica aceste lucruri, in conditiile in care legea lasa posibilitatea donatorului pentru partide sa ramana anonim, iar a numara toate afisele este imposibil? - se intreaba Stelian Tanase.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
