Scafandrii norvegieni au inceput ieri eforturile pentru a deschide sasul de salvare al submarinului nuclear rus Kursk, esuat pe fundul Marii Barents, dupa ce un mini-submarin robot a detectat o crapatura mare in sas.
Un corespondent al televiziunii ruse de stat RTR a declarat ca a vazut imagini filmate a trei scafandri la lucru, relateaza Reuters. Sasul duce catre un dispozitiv care indica presiunea de la bordul submarinului, putandu-se astfel determina daca mai este vreo sansa ca vreunul dintre cei 118 membri ai echipajului sa se afle in viata.
Crapatura in sas descoperita cu o camera video atasata mini-submarinului norvegian ce a efectuat misiunea de recunoasterea inaintea scafandrilor ar putea impiedica docarea submarinului britanic de salvare LR5 la vasul rus, potrivit vicepremierului rus Ilia Klebanov.
Scafandrii norvegieni nu vor incerca sa patrunda in submarin, rolul lor fiind doar acela de a inspecta submarinul si de a pregati sosirea lui LR5.
aeful Statului Major al Flotei Nordului, Mihail Motak, a declarat sambata ca toti marinarii care se aflau in zona avariata a submarinului nuclear Kursk "au murit probabil imediat dupa producerea accidentului, sambata trecuta". El a adaugat ca este posibil ca submarinul sa fie complet inundat.
"Membrii echipajului care se aflau in partea din spate dupa accident au lovit in coca submarinului, pentru a semnala ca aceasta nu mai este etansa, ca submarinul este inundat si pentru a cere oxigen", a spus el.
"Este posibil ca sistemul care asigura etanseitatea sa se fi confruntat cu probleme. Poate ca un marinar a incercat sa iasa din submarinul aflat la 100 de metri adancime, ceea ce, in principiu, nu era prevazut", a declarat Motak. El a adaugat ca, cel mai probabil, membrii echipajului ce se aflau in partea din fata, care a fost inundata, au murit in primele minute ale accidentului.
"Practic, am depasit limita critica de supravietuire prevazuta de datele problemei, dar operatiunile de salvare vor continua pana la sfarsit", a mai spus Motak.
Tot sambata au sosit in zona echipele de salvare britanice, nava norvegiana Normand Pioneer, care transporta submarinul LR5, aflandu-se in pozitie, la opt kilometri de locul unde Kursk se afla pe fundul Marii Barents, la 108 metri adancime. Mini-submarinul britanic este ultima speranta de a salva macar cativa dintre marinarii rusi de la bordul lui Kursk, cu ajutorul scafandrilor norvegieni.
Toate eforturile de pana acum ale marinei militare ruse de a doca o capsula de salvare la Kursk au esuat, dar echipa britanica a anuntat ca acest fapt nu va duce la anularea misiunii sale.
"In ceea ce ne priveste, suntem implicati intr-o misiune de salvare. Atata vreme cat exista inca speranta ca cineva sa mai fie in viata la bordul submarinului Kursk vom continua operatiunea de salvare.
In mod clar nu ne-am pierdut sperantele", a declarat un purtator de cuvant al Ministerului britanic al Apararii, Mike Finney.
Presedintele rus Vladimir Putin, criticat atat in strainatate, cat si in tara sa pentru atitudinea adoptata de-a lungul crizei, s-a intalnit sambata la Kremlin cu primul ministru, cu seful administratiei prezidentiale si cu cei mai importantii ministri, pentru a analiza situatia. Putin a revenit la Moscova sambata-dimineata, dupa ce in primele zile ale crizei s-a aflat in vacanta, la Soci, pe malul Marii Negre.
Este pentru prima data de la venirea la putere cand presedintele rus este criticat atat de presa, cat si de populatie pentru faptul ca nu a cerut ajutor international mai devreme si pentru ca a ascuns informatii privind accidentul.
"Noi ne temeam inca de la inceput ca marinarii sunt morti. Daca ei anunta azi, inseamna ca stiau ce se intampla de fapt de cateva zile. Ne trateaza din nou ca pe niste idioti", a declarat un marinar din Severomorsk, portul de baza la submarinului Kursk.
La Moscova, presa a dat tonul criticilor impotriva lui Putin. "In acelasi timp cu submarinul K141, si puterea a naufragiat", a comentat "Izvestia". "Cum poate presedintele sa pastreze tacerea timp de cinci zile, in timp ce toata tara se intreaba daca vor fi salvati marinarii?", adauga "Komsomolskaia Pravda".
Cotidianul "Kommersant" sustine ca Putin s-a ferit sa preia asupra sa responsabilitatea unei operatiuni de salvare disperate, in care Rusia a fost nevoita sa accepte in cele din urma "umilinta" de a primi ajutorul unei tari membre NATO.
Cauza accidentul ramane inca invaluita in mister, marina militara afirmand ca prima explozie de la bordul submarinului ar fi putut veni din interior sau ar fi putut fi provocata de ciocnirea cu un obiect extern, posibil chiar o mina din cel de-al doilea razboi mondial.
Aceasta explozie a avariat grav botul submarinului, care a fost inundat si a tras nava pe fundul marii cu viteza mare. Impactul cu solul a provocat apoi o explozie mult mai puternica a torpilelor de la bord.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
