Premierul Mihai Răzvan Ungureanu a adus primele clarificări punctuale ale viitoarei politici economice a guvernului său la o lună de când a preluat frâiele Executivului: o posibilă reducere a contribuţiilor sociale, tăierea cheltuielilor pentru programul de bazine de înot şi "parcuri în păduri", dar şi constituirea unui aşa-numit consiliu consultativ format din oameni de afaceri care să funcţioneze ca o interfaţă între mediul economic şi primul-ministru. Premierul susţine că va prezenta Parlamentului un raport cu ce a făcut în primele 100 de zile de guvernare.
În prima sa intervenţie mai consistentă de când a ajuns în fruntea Guvernului (9 februarie), premierul a susţinut luni-seară la postul public de televiziune că analizează ipoteza reducerii contribuţiilor de asigurări sociale într-o marjă cuprinsă între 3 şi 5%, pentru angajaţi şi, eventual, şi pentru angajatori, însă cu mai vechea observaţie: dacă economia o va permite.
"Am în vedere scăderea CAS, sigur pentru angajaţi, poate şi pentru angajatori, într-o marjă de 3 până la 5%, în funcţie de capacitatea noastră de a ne permite aşa ceva, care ţine de felul în care există bani la buget, şi externă, în funcţie de condiţiile de mediu economic şi financiar."
De-a lungul anului trecut, în timpul guvernului Emil Boc ipoteza reducerii CAS a fost scoasă la rampă de mai multe ori. Fostul premier susţinea că prima măsură pe care o va lua "dacă economia o va permite" va fi reducerea CAS pentru angajatori. Acum Ungureanu spune: "sigur pentru angajaţi, poate şi pentru angajatori".
Legea bugetului pentru 2012 prevede venituri la buget din CAS, pe întreg anul, de 50,9 mld. lei. La această sumă o reducere cu 3% a contribuţiilor la CAS presupune un efort financiar anual al statului (care trebuie să găsească surse din altă parte) de aproximativ 1,1 mld. euro şi de aproximativ 1,8 mld. euro la o reducere cu cinci puncte procentuale. Problema nu este, aşadar, că fiscalitatea pe muncă trebuie redusă, ci de unde aduci la buget resurse suplimentare egale cu 1-2% din PIB, în condiţiile în care limita deficitului bugetar este bătută în cuie la 1,9% din PIB, iar creşterea economică tocmai a fost revizuită de instituţiile internaţionale în jos de la 1,8-2,3% la 1,5-2% (FMI), 1,6% (Comisia Europeană) şi chiar 0,5% unele bănci comerciale.
Analistul economic Aurelian Dochia aminteşte că ideea reducerii CAS este mai veche şi este de luat în calcul graţie efectului pozitiv rapid asupra economiei, faţă de alte măsuri care fie au efect pe termen lung, fie sunt de interes local (continuarea programului rabla).
"Efectul general al reducerii CAS ar fi stimularea consumului, cât şi a angajării - depinde de nivelul acestei reduceri. În 2012 oricum ne bazăm pe creşterea consumului intern pentru creşterea economiei, în condiţiile în care veştile de pe pieţele externe nu sunt foarte bune. Scăderea CAS ar merge într-o direcţie bună. În ce măsură este sustenabilă? Într-o perspectivă optimistă, ar conduce la stimularea economiei, ar crea venituri suplimentare din alte taxe şi impozite care să compenseze scăderea veniturilor preconizată din reducerea CAS. Dar întotdeauna este riscant, scăderea contribuţiilor este un pariu pentru că s-ar putea dovedi că efectul nu este nici cel scontat şi nici rapid." Dochia spune că măsura trebuie totuşi încercată, poate la început cu prudenţă, eventual în două etape, pentru ca bugetul să nu sufere dintr-odată - dar ar fi bine ca ea să fie luată.
Analistul financiar Laurian Lungu subliniază ceea ce se ştie de altfel: nivelul taxelor şi impozitelor în România nu este unul optimal. Anume veniturile ca pondere în PIB sunt prea mici, în vreme ce taxele sunt mari. De aceea, afirmă el, este nevoie de o analiză în profunzime a situaţiei economice: "Ne trebuie o analiză la nivelul veniturilor şi al cheltuielilor. La nivelul de impozitare sunt prea puţine venituri la buget. Trebuie impuse anumite principii care să te conducă spre situaţia ca impozitarea să scadă, dar veniturile la buget să crească. O scădere a CAS poate conduce la o creştere a consumului, dar cred că va fi mai degrabă la nivel de percepţie şi nu de dimensiunea scădeii de 3 puncte a CAS."
Lungu crede că dacă ar fi fost să se ia o astfel de măsură, ea trebuia inclusă în legea responsabilităţii fiscal-bugetare pentru că va conduce la modificarea structurii cheltuielilor întrucât am putea vorbi, practic, de o tăiere a veniturilor statului.
În coaliţia de guvernare există un fel de întrecere: dacă ar fi bani în plus, să scadă CAS sau să crească salariile şi pensiile? - această ultimă variantă fiind agreată de UDMR, partenerul de guvernare al PDL.
Ministrul mediului Laszlo Borbely a susţinut ieri că membrii Coaliţei vor lua o decizie referitoare la scăderea CAS sau la majorerea pensiilor şi a salariilor bugetarilor în aprilie, când vor veni datele macro pentru primul trimestru.
În aceeaşi vreme, un raport al grupului austriac Raiffeisen susţine că adoptarea unor măsuri populiste de către Guvern, precum creşterea pensiilor şi salariilor din sectorul public, ar pune în pericol acordurile preventive ale României cu FMI şi Comisia Europeană şi ar duce la pierderea încrederii investitorilor privaţi.
"Din punct de vedere macroeconomic, nu vedem spaţiu ca noul guvern să adopte măsuri populiste fără a pune în pericol acordurile preventive cu FMI şi CE şi fără a pierde încrederea investitorilor străini. Au existat discuţii despre posibilitatea unei majorări a pensiilor şi salariilor din sectorul public mai târziu în acest an, dar nu au fost făcute promisiuni clare", se arată în raportul Raiffeisen.
Grupul austriac estimează o creştere economică de 0,5% pentru România în acest an.
Până la a vedea datele de pe primul trimestru, premierul a dispus reducerea unor cheltuieli precum cele pentru sălile de sport (program în gestionarea fostului ministru al dezvoltării Elena Udrea). Ieri, premierul ar fi cerut miniştrilor să taie din cheltuielile pregătite pentru deplasări externe şi acţiuni de promovare în străinătate, precum târguri şi expoziţii, astfel de solicitări fiind transmise atât Ministerului Dezvoltării, cât şi altor instituţii, potrivit Mediafax.
În cazul Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului, premierul a cerut şi reducerea cheltuielilor cu sălile de sport. În emisiunea tv citată, şeful Guvernului afirmase că fondurile ministerelor rezervate diferitelor proiecte, precum construcţia de piscine, vor fi reorientate către alte programe, arătând că el nu are o mare apetenţă pentru piscine săpate în diferite localităţi, deoarece România nu este "o ţară de înotători." Observaţia premierului a provocat "riposta" Elenei Udrea care a spus că nu ea a început progremele de bazine de înot, ci predecesorii ei. O analiză recentă a ZF arăta că, spre exemplu, deşi în 2009, 2010, 2011 s-au alocat şi cheltuit în total pentru bazine de înot 31 de milioane de euro, numai două sunt gata şI numai unu poate fi în acest moment folosit (alte 11 fiind încă în execuţie deşI trebuia terminate de mult)
Ca urmare sau nu a declaraţiilor premierului, ministrul mediului a anunţat ieri sistatea licitaţiilor pentru construcţia de parcuri în mediul rural (celebrele "parcuri în păduri") dar că doar va continua cele peste 200 de astfel de proiecte aflate deja în derulare.
Ungureanu, care a cerut la începutul mandatului ca fiscul să aducă venituri din evaziune de 2 mld. euro a reluat luni seară această problemă, afirmând că ceea ce trebuie rezolvate în cazul evaziunii fiscale sunt averile are scapă taxării şi tonele de legume şi fructe introduse zilnic în ţară, acestea neputând fi soluţionate prin armata de inspectori fiscali care răvăşesc florile din piaţă.
Pe de altă parte, premierul a susuţinut că vrea să constituie în următoarele două săptămâni, un consiliu consultativ format din oameni de afaceri, care să funcţioneze ca o interfaţă între mediul economic şi primul-ministru.
El a opinat că, prin exercitarea unei presiuni de către mediul de afaceri asupra instituţiilor statului, structurile guvernamentale se pot transforma din punct de vedere al eficienţei.
Ungureanu mai spune că intenţionează să se prezinte în Parlament la momentul împlinirii a 100 de zile de mandat ca prim-ministru, pentru a detalia măsurile care vor fi adoptate de Guvern în acest interval şi perspectivele pentru perioada ulterioară.
Ce spune premierul
CAS. Am în vedere scăderea CAS, sigur pentru angajaţi, poate şi pentru angajatori, într-o marjă de 3 până la 5%, în funcţie de capacitatea noastră de a ne permite aşa ceva, care ţine de felul în care există bani la buget, şi în funcţie de condiţiile de mediu economic şi financiar.
Bazine de înot şi parcuri în păduri. Fondurile ministerelor rezervate diferitelor proiecte, precum construcţia de piscine, vor fi reorientate către alte programe: "Eu nu cred că suntem o ţară de înotători, am mai puţină apetenţă pentru piscine care sunt săpate în fiecare localitate din România". Şi programul de săli de sport trebuie redus.
Evaziunea fiscală şi taxarea marilor averi. Problemele care trebuie rezolvate în cazul evaziunii fiscale sunt averile care scapă taxării şi tonele de legume şi fructe introduse zilnic în ţară, acestea neputând fi soluţionate prin armata de inspectori fiscali care răvăşesc florile din piaţă: "Unde s-au făcut jocuri foarte multe în trecut? E vorba, foarte clar, de returnarea de TVA şi în acest lucru mă uit cât se poate de limpede. Nu pot să fiu mulţumit în momentul în care văd că acţiunea sancţionatorie a organelor fiscale - gardă financiară, administraţie, vamă - atinge neapărat mica taxare. Nu mă mulţumeşte în niciun fel să văd o armată de inspectori fiscali care răvăşesc florile într-o piaţă. Nu aceasta este problema mea în mod neapărat, însă mă interesează averile care scapă netaxării, mă interesează tonele de legume şi de fructe care intră în fiecare zi în România".
Care este realitatea
La venituri din CAS preconizate în 2012 la 50,9 mld. lei (11,5 mld. euro) efortul financiar al scăderii contribuţiilor de asigurări (ipoteză vehiculată şi în timpul guvernării Boc) ar fi de 1,1-1,8 mld euro. Analiştii economici spun că scăderea veniturilor statului poate fi compensată de venituri din alte surse ca urmare a stimulării consumului intern. Dar e puţin probabil. Reducerea nu s-a făcut nici când era boom economic.
O analiză recentă a ZF arăta că, spre exemplu, deşi în 2009, 2010, 2011 s-au alocat şi cheltuit în total pentru bazine de înot 31 de milioane de euro, numai două sunt gata şi numai unu poate fi în acest moment folosit (alte 11 fiind încă în execuţie deşi trebuia terminate de mult). Alături de "parcuri în zonele rurale" (pentru care noi licitaţii au fost ieri blocate) bazinele au fost un exemplu de risipă a banilor publici.
Recent premierul i-a cerut Fiscului să aducă la buget 2 mld. euro din evaziunea fiscală. Luni-seară, şeful ANAF Sorin Blejnar a susţinut că nivelul evaziunii este de 18 mld. lei anual (4 mld. euro). El a reiterat că ANAF aşteaptă ziua de 25 mai, când se încheie perioada de depunere a declaraţiei 200 în care sunt înscrise cele mai multe din veniturile anului precedent, pentru a lua la bani mărunţi averile mari. Potrivit acestuia, dacă se constată diferenţe între ceea ce s-a declarat şi ceea ce Fiscul constată (în urma unor verificări "directe" şi "indirecte"), diferenţa se impozitează cu 16%. Verificarea indirectă priveşte îndeosebi cheltuirea banilor, fluxurile de trezorerie şi patrimoniu. Dacă cineva cheltuieşte foarte mulţi bani, dar declară la Fisc venituri mici, înseamnă că şi-ar fi obţinut diferenţa din venituri nedeclarate, iar aceasta va fi impozitată.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
