Solidaritatea impotriva coruptiei si redobandirea mandriei nationale sunt doua elemente care asigura intrarea demna a Romaniei in Uniunea Europeana, sustine presedintele Traian Basescu.
In doua interventii consecutive - ieri, la un seminar privind integrarea si luni seara, la o intalnire pe teme economice - presedintele a afirmat ca integrarea europeana a Romaniei nu mai poate fi pusa sub semnul intrebarii: "Daca exista cineva in Europa care pune sub semnul intrebarii integrarea Romaniei in Uniunea Europeana, acela nu face decat sa fie in afara timpului".
Un lucru ramane insa: modul in care ne integram. Iar, in opinia presedintelui, acest lucru trebuie facut "cu oarecare aroganta". Presedintele s-a explicat: "O aroganta a poporului roman in raport cu cei care n-au nimic in plus fata de noi". "Romanii se considera inteligenti, priceputi, dar nu cred in ei insisi, in tara lor, asa cum o fac germanii, belgienii, elvetienii si alte popoare din UE. Este un complex creat de-a lungul anilor si de care trebuie sa scapam", a continuat seful statului.
El a spus ca sentimentul de inferioritate fata de natiunile occidentale este unul fals, indus in timp, de care romanii trebuie sa scape.
"Nu putem intra in UE cu capul plecat. Este dreptul nostru sa fim acolo. Noi nu cersim, noi cerem. Nu suntem luati, ci ne ducem in UE. Suntem o natiune puternica, chiar daca avem erori in istorie. Avem o crestere economica, iar sentimentul mandriei nationale este unul din motoarele mentalitatii colective", a mentionat seful statului.
Comisia Europeana va publica, in mai putin de o luna, raportul de monitorizare privind Romania si Bulgaria. Asemenea altor demnitari romani, Basescu crede ca respectivul document va fi bun: "In mod cert, va fi un Raport de tara obiectiv si trebuie sa renuntam la ideea ca cineva ne poate incurca din punct de vedere politic. Daca se respecta angajamentele, va fi un Raport de tara pe masura eforturilor, inclusiv in domeniul concurentei unde au aparut progrese remarcate de UE".
El a spus ca exista o explicatie a exigentei UE fata de Romania: "distanta mare de la care noi venim".
"Am avut prea multe lucruri nefacute la timp. Va fi meritul natiunii romane daca le vom indeplini la termen si pana acum suntem in grafic cu toate costurile platite de populatie si va fi asa pana la 1 ianuarie 2007", a mai spus Basescu.
Presedintia UE ne lauda
Tot ieri, ambasadorul Marii Britanii la Bucuresti, Quentin Quayle, a carui tara detine presedintia UE, a spus ca este multumit de progresele facute de Guvern in domeniile legate de integrarea europeana.
Quayle s-a referit, in primul rand, la ceea ce a numit progrese inregistrate in lupta impotriva coruptiei, in domeniul competitiei, precum si in ceea ce priveste reforma administratiei publice si a justitiei. Ambasadorul a sustinut ca singurul mod in care va putea fi evitata amanarea aderarii Romaniei la UE va fi ca Guvernul de la Bucuresti sa ia foarte in serios amenintarea cu clauza de salvgardare si sa-si indeplineasca obligatiile asumate. Wenceslas Lobkowitz, un oficial european din cadrul DG Extindere al Comisiei Europene, a declarat ca in ultimii ani situatia din Romania s-a imbunatatit considerabil si ca la Bruxelles trebuie sa se tina cont de vointa politica manifestata de autoritatile romane de a-si indeplini obligatiile asumate prin Tratatul de Aderare.
Progrese cu satarul integrarii deasupra capului
Presedintele Basescu crede ca aceste progrese enuntate de oficiali ai UE nu s-ar fi facut daca nu ar fi fost "satarul integrarii" europene, iar Romania plateste acum costurile integrarii, pentru ca nu le-a achitat la timp: "Aceste costuri trebuie platite, pentru ca Romania sa ajunga o tara performanta. Avem de respectat niste angajamente negociate, iar reformele au ca scop transformarea Romaniei intr-o tara performanta din punct de vedere al UE".
De asemenea, presedintele a afirmat ca sunt multe de facut, mai ales in privinta combaterii coruptiei si a propus un pact: vreme de un an nimeni sa nu mai dea mita: "In loc sa ne revendicam drepturile, noi preferam sa platim un ciubuc, o spaga".
"Aceste proces (mita - n.n.) este unul in doi: unul il cere si il accepta, iar altul plateste. Coruptie de unul singur nu poate fi nici la vames, nici la medic, nici la alt functionar al statului. Haideti sa nu dam spaga un an de zile. Aparatul de stat se poate curata, in timp, de coruptie. In 60 de ani, ne-am dobandit aceasta eticheta la institutiile statului si ne va fi foarte greu sa scapam de ea", a continuat Basescu.
El a mai spus ca, intr-o intalnire cu investitori romani si straini pe care a avut-o luni seara, un om de afaceri strain l-a intrebat despre coruptia din Romania. "Aceasta perceptie este extrem de daunatoare pentru tara noastra si poate fi rapid schimbata doar printr-un efort colectiv. Apelul meu catre 22 de milioane de romani este ca, incepand de maine, sa refuze sa mai dea la institutiile statului acea pacatoasa de spaga care a devenit sport national", a mai spus Basescu. El considera ca aceasta este o chestiune de mentalitate si ca romanii trebuie sa devina partenerii legilor in Romania.
"Euro-liberalii" romani au drept de vot
Euroobservatorii romani primiti in grupul ALDE au drept deplin de cuvant si de vot in cadrul grupului si au ajuns la un acord complet privind impartirea pe comisii cu observatorii bulgari, a declarat ieri liderul ALDE, Graham Watson, si seful delegatiei romane in acest grup, Adrian Cioroianu. Cei doi au participat, la fel ca si liderul celor sapte parlamentari bulgari primiti in ALDE, la prima conferinta de presa comuna la Strasbourg. Prin afilierea romanilor din PNL si PC si a bulgarilor, grupul europarlamentarilor ALDE a ajuns la 105 membri, a subliniat Watson, amintind ca liberal-democratii au insistat, in timpul dezbaterilor privind momentul primirii observatorilor din Romania si Bulgaria, ca acestia ar fi trebuit acceptati imediat dupa semnarea Tratatului de Aderare. Intrebat despre afilierea membrilor PC la grupul ALDE, Cioroianu a declarat ca nu a stiut nimic despre aceasta situatie pana luni, dar a salutat apartenenta celor doi parlamentari conservatori la grupul liberalilor democrati.
Bani sunt, dar trebuie sa fie absorbiti
"Fondurile structurale europene care vor intra in Romania in perioada 2007-2009 se ridica la aproximativ 6 miliarde de euro, la care se vor adauga si fonduri pentru dezvoltare de peste 1 miliard de euro", a declarat Jonathan Scheele, ambasadorul Uniunii Europene la Bucuresti, in cadrul unei conferinte organizate de The Economist. Incepand cu 2009, transferurile nete de fonduri in favoarea Romaniei s-ar putea ridica la 5-6 miliarde de euro anual, a mai precizat acesta.
Asadar nu ar fi vorba ca nu vor fi bani pentru Romania: "Problema o reprezinta capacitatea de absorbtie a Romaniei in cazul acestor fonduri europene. La randul lor, probleme similare au intalnit si Belgia, in anii ''70 sau Finlanda", a precizat Scheele.
Tratatul de aderare la UE, semnat in aprilie, prevede o suma de 11 miliarde de euro - fonduri structurale si de coeziune - pentru Romania. Acesti bani au fost aprobati de sefii de state si de guverne ai UE in lipsa unui acord in privinta bugetului pentru exercitiul 2007-2009. Discutiile s-au blocat din cauza diferentelor de viziune privind finantarea extinderii cu cele 10 state integrate in 2004 si apoi cu Romania si Bulgaria. Era de asteptat ca presedintia britanica a Uniunii sa elaboreze un proiect de buget, dar acest lucru nu s-a intamplat. Intarzierea discutiilor poate bloca Uniunea si poate pune in dificultate tarile nou intrate in UE pentru care banii de la Uniune sunt vitali. Luni seara, in prima zi a sesiunii de toamna a Parlamentului European, la care participa si euroobservatori romani, Josep Borrell, presedintele acestui for, a cerut statelor membre UE sa ajunga la un acord privind bugetul european pentru perioada 2007-2013, pana la sfarsitul anului 2005, pentru a scoate UE din impas.
"Este necesar un acord in timpul presedintiei britanice", a afirmat Borrell la deschiderea sesiunii plenare a PE. "Nu ne putem continua programele daca nu stim de cati bani dispunem", a adaugat el.
Presedintia UE se rezuma, deocamdata, la discutii bilaterale in aceasta problema, dorind chiar sa evite abordarea acestui subiect la summit-ul informal care va avea loc la 27 si 28 octombrie, in apropiere de Londra.
"Cu cat se ajunge mai tarziu la o intelegere in privinta bugetului UE pentru perioada 2007-2013, cu atat mai dificila va fi adoptarea pe ultima suta de metri a legislatiei necesare deblocarii fondurilor europene", a comentat ieri ambasadorul UE la Bucuresti, Jonathan Scheele, situatia din UE. Acesta a explicat insa ca Romania si Bulgaria se afla intr-o postura fericita din moment ce stiu, inca de pe acum, sumele care le revin pentru anii 2007-2009. Insa, din experienta anilor trecuti, a aratat el, este cunoscuta dificultatea pentru toate statele membre a adoptarii legislatiei necesare finantarii europene in conditiile in care se ajunge prea tarziu la o intelegere in privinta bugetului comunitar.
Ambasadorul britanic la Bucuresti, Quentin Quayle, a spus, la randul sau, ca Regatul Unit lucreaza foarte serios pentru ajungerea la o intelegere in privinta bugetului comunitar si poarta negocieri in acest sens cu toate statele membre. Acesta a adaugat ca, din experienta negocierilor trecute, in privinta bugetului, un acord in aceasta privinta este realizat de fiecare data pe ultima suta de metri.
Quayle a mai spus ca nu se pune in nici un caz problema ca noile state membre sa renunte la o parte din fondurile care le revin - era o propunere venita din partea noilor membri, la care a aderat si Romania - si ca Marea Britanie este dispusa sa negocieze in privinta asa-numitului rabat britanic - fonduri care reprezinta doua treimi din contributia Regatului Unit la bugetul UE si care i se returneaza la finalul exercitiului bugetar.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
