Traian Basescu este liderul politic cu imagine puternica. Si sustinatorii, si contestatarii sai sunt de acod ca este un politician imprevizibil, direct si neinduplecat cu contracandidatii sau chiar cu colaboratorii. Are un discurs fara menajamente, taios, dar si asezat, fidel principiilor pe care le enunta dintru inceput.
Cariera sa politica arata ca este un politician de cursa lunga, cu viziune, care odata ce si-a ales o tinta merge pana departe, chiar fortand lucrurile, pentru a ajunge acolo unde vrea.
Anul 2004 si mai ales competitia prezidentiala sunt pentu Traian Basescu raspantia carierei politice. De cand a intrat in politica, in 1991, a facut parte din echipa din imediata apropiere a lui Petre Roman, liderul pe atunci al Partidului Democrat. A fost numit in trei randuri ca ministru al Transporturilor, fiind perceput ca un specialist in domeniul navigatiei. De fiecare data a fot recomandat si sustinut in aceste functii de catre fostul lider al PD. De aceea se poate spune ca a stat in umbra politicianului Roman o lunga perioada de vreme.
Anul 1996 poate fi considerat cel care l-a relevat pe Basescu pentru prima data ca personaj independent. In opozitie fiind, a fost atacat de partidul aflat atunci la guvernare, PDSR, ca a vandut flota comerciala a Romaniei in perioada in care a gestionat destinele transporturilor. In vara acelui an, cu cateva saptamani inainte ca sesiunea legislativului sa se incheie, Basescu a renuntat la mandatul de deputat, implicit si la imunitate, pentru a se pune la dipozitia Parchetului general, institutia care avea sa cerceteze acuzatia venita din partea puterii de la acea vreme.Basescu a respins dintotdeauna aceste acuzatii, pe care, inca de atunci, le-a considerat o revansa politica. Parchetul a inchis ancheta, declarandu-l neinculpat, pentru ca, la solicitarea presedintelui Iliescu, sa redeschida dosarul in 2003 si sa-l trimita in judecata.
Revenind la vara 1996, este momentul in care cariera politica a lui Basescu traverseaza un con de umbra si in partid. Dar numai pentru cateva luni. Pe ultima suta de metri a campaniei parlamentare si prezidentiale din acel an, Traian Basescu revine in echipa din imediata apropiere a lui Petre Roman, castiga un loc eligibil in Parlament, ca deputat de Vaslui. Prin pactul pe care PD l-a semnat cu ceea ce la vremea aceea constituia Conventia Democrata, formatiunea din care facea parte si Basescu obtine cateva locuri in guvern. Traian Basescu este omul pe care PD il ofera ca ministru al Transporturilor si este singurul dintre membrii PD care in perioada 1996-2000 ramane la punct fix - portofoliu de ministru al Transporturilor. Toti ceilalti membri PD au fost schimbati pe rand.
Ciclul electoral 1996-2000 este cel care l-a transformat pe Traian Basecu dintr-un politician perceput ca un membru al PD, chiar daca din esalonul fruntas, intr-un lider de opinie. Ca ministru in aceasta perioada isi prezinta incisiv planul de restructurare al transporturilor, care a insemnat si locuri de munca mai putine, dar si compensatii banesti acordate in avans ca despagubiri. Este ministrul care devine foarte vizibil si din cauza grevelor din sistemul pe care il administreaza. Dar si mai vizibil devine in momentul in care intra in confruntare directa cu primul premier al coalitiei de guevrnare din acea vreme, Victor Ciorbea, la a carui inlaturare cei multi sunt de parere ca a contribuit considerabil. A urmat o parte a carierei sale cu o si mai mare notorietate, cand premierul taranist Radu Vasile ii incredinteaza rolul de prim negociator al Romaniei in relatia cu Banca Mondiala si cu FMI, intr-o vreme in care aceste organisme dominau dezbaterea si interesul publice din Romania.
Este si perioada in care Basescu a devenit in interiorul PD un emul al lui Petre Roman. Imaginea publica ii este speculata de catre PD, care il arunca in competitia pentru Primaria Capitalei din vara lui 2000 in pofida rezistentei sale asidue. Castiga in al doilea tur la o diferenta minima de candidatul PDSR. Actualul partid de guvernamant castiga insa primariile de sector si majoritatea in consiliul general.
Din vara lui 2000 incepe epoca de lidership a lui Basescu. In partid ia tot mai mult avant, castiga mai multa influenta, mai ales dupa ce Petre Roman obtine un scor modest la prezidentiale. Simultan isi intareste pozitia de opozant al partidului guvernamental, ca primar de Bucuresti. Cainii vagabonzi, chioscurile volante sau contoarele de gaze si apa sunt teme care aduc numele sau in urechile tuturor. In mai 2001, alegerea sa ca lider al PD devine o formalitate - Basescu il inlocuieste, dupa 11 ani, pe Petre Roman. Din acest moment, Basescu imbraca haina unui lider al opozitiei. Nu doar din postura de primar, dar si din aceea de lider al PD, Traian Basescu ataca guvernul Nastase, care afla in discursul sau cele mai dure acuzatii politice, cele mai multe dintre ele fiind de coruptie.
In 2004, cu un partid din care numele cele mai cunoscute pana atunci plecasera, arunca in cursa pentru primarii ale marilor orase tinerii pe care i-a promovat in PD. Multi dintre ei castiga, asa cum si Basescu il invinge pe candidatul PSD Mircea Geoana, de data aceasta din primul tur, si cu un scor categoric, inca un post mandat de primar.
Retragerea lui Stolojan l-a adus in fata pe Tariceanu
Calin Popescu-Tariceanu (Calin Constantin Anton Popescu-Tariceanu, acesta este numele sau intreg) a ajuns in fruntea PNL dupa retragerea lui Theodor Stolojan, in octombrie trecut. A fost desemnat drept premier, in cazul in care PNL-PD vor castiga alegerile, dupa ce Traian Basescu a preluat de la Stolojan stafeta in cursa prezidentiala. Daca nu s-ar fi intamplat acest "defect" in tabara liberala visul lui Tariceanu de a deveni sef al guvernului (cu mult fair-play el a recunosct ca-si doreste aceasta functie) ar fi fost mult mai indepartat, intrucat, probabil, premier ar fi fost desemnat un democrat.
Intat in politica imediat dupa 1990, Tariceanu s-a facut facut remerca printr-o anume statornicie fata de ideile partidului care l-a trimis in Parlament de fiecare data, din 1990 pana in prezent. Apele PNL nu au fost intotdeauna limpezi, au existat dezertari si rupturi, nemultumiri fata de o politica considerata de unii prea putin liberala. Tariceanu nu a plecat niciodata trantind usa, asemenea altor lideri. Asa a ajuns sa fie vicepresedinte al partidului din 1993 pana in 2002. Prezenta sa in patid nu a fost totusi una comoda, el a fost, de altfel, unul dintre cei care s-a opus constituirii Aliantei cu PD si a sustinut aceasta pozitie in mod public. Cand insa alianta a fost realizata Tariceanu s-a "conformat" fara protesteze.
Intotdeauna pus la patru ace si pregatit pentru orice raspuns, Tariceanu face parte din acea categorie de oameni pentru care politica este o profesie si nu un hobby. Dar cum toate si toti avem o limita, Tariceanu si-a aratat limitele in campania electorala. Vocea lui grava nu-i este de ajuns pentru a inflacara publicul in fata caruia isi tine discursurile. Cu certitudine Tariceanu nu are priza la mase.
Dar Calin Popescu Tariceanu nu este numai politician, ci si un prosper om de afaceri. In 1990, a fondat radio Contact, iar in 1991 a intrat in afaceri cu automobile. Spune ca are aceeasi meserie cu cea a bunicului sau, fost importator al automobilelor marca Ford in perioada interbelica. In 1993 a infiintat compania ATS, importatorul pe piata romaneasca al produselor Citroen. A fost presedinte si director al acestei companii, dar a renuntat la functiile de conducere, ramanand doar actionar pentru pentru a se incadra in legea incompatibilitatilor. Revista Capital l-a trecut in topul celor mai bogati 300 de oameni din Romania.
Afacerile cu importul de automobile i-au adus si critici. A fost acuzat in legislatura trecuta de fosta opozitie (acum la putere) ca ar fi dorit sa promoveze o lege care sa-i faciliteze afacerile, fapt respins la vremea respectiva de cel care ar urma sa conduca guvernul, daca PNL-PD va castiga duminica.
Probabil ca Tariceanu se va inscrie si in cursa pentru sefia PNL, pe care o detine acum interimar.
PNL-PD, o alianta nascuta in opozitie
Alianta pe care au constituit-o PNL si PD in vara anului trecut se poate spune ca este proiectul a doi politicieni - Traian Basescu si Theodor Stolojan. Doua partide care nu manifestasera apropieri ideologice, dar care aveau o atitudine similara in actinea parlamentara, si-au facut calculele pentru anul electoral 2004 si s-au unit. Proiectul fusese anuntat inca din 2001 de catre liderul de atunci al PNL, Valeriu Stoica, dar opozitia liberalilor la acea vreme fata de idee l-a costat pe Stoica functia de presedinte PNL.
Proiectul a fost preluat si relansat in forta prin vointa celor care devenisera intre timp liderii celor doua formatiuni si a fost oficial anuntat in vara lui 2003. La finele anului, statutul era gata, numai ca au mai trecut cateva luni pentru a fi inregitrata, din cauza unor contestari in justitie ale celor apropiati PSD.
Organizatiile locale s-au repliat repede, si-au format procedural structurile. La alegerile locale au mers in cea mai mare parte a localitatilor separat. Au ajuns in multe locuri sa-si dispute in turul al doilea pimariile. Unde au mers cu candidati comuni au castigat.
Parlamentul a fost locul in care Alianta s-a manifestat unitar inca inainte de a fi constituita. Senatorii si deputatii ambelor formatiuni au votat la aproape fiecare lege la fel.
Ambele partide s-au confruntat, in perioada 2000-2004, cu asaltul determinat de strategia PSD de a aduna in ograda sa alesii locali si cat mai multi parlamentari. Mai afectat a fost PD, partidul din aceeasi familie, social-democrata, cu partidul de guvernamant, cel care a dorit ca PD sa se topeasca in PSD
Asa se face ca aceia care au ramas fideli fiecaruia dintre partide acum ocupa locuri fruntase pe listele parlamentare. Lor li se alatura cei care au ales sa se indrepte spre PD si PNL intr-o perioada in care a fi in opozitie nu inseamna nici functii, nici afaceri. Cei mai multi dintre ei sunt tineri. Care este castigul venit din lipsa de experienta parlamentara, se va vedea in urmatoarea legislatura. Ca imagine, propulsarea tinerilor este perceputa ca un avantaj.
O eventuala populsare la putere a celor doua formatiuni va reprezenta un test pentru trainicia Aliantei D.A. La fel cum si opozitia ar constitui un test de fidelitate pentru colaborarea dintre PD si PNL. Programul in sine il reprezinta un alt test pentru cele doua partide. Este conceput dupa principii liberale, in esenta sa, desi include o componenta puternica sociala, prin acordarea de subventii diferitelor categorii sociale. Este important daca, in cazul in care ar ajunge la putere, PD va sustine masuri liberale in economie. La fel, este de urmarit si atasamentul PD fata de o alta promisiune electorala, cea de restituire mai ampla a proprietatii forestiere si agricole, in conditiile in care PD, intre 1996 si 2000 s-a opus retrocedarilor in limite apreciabile.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
