Gabriel Biriş este categoric: "De când a ajuns la butoane, actualul guvern nu a făcut nimic-nimic. Nu a făcut nimic pentru economie, pentru combaterea evaziunii fiscale, pentru creşterea absorbţiei fondurilor europene. Trăim în două Românii. Problemele lor nu mai sunt şi ale noastre.
Coaliţia de guvernământ şi Guvernul şi-au petrecut întreaga zi de ieri încercând să-şi adjudece toate poziţiile cheie în stat - Avocatul Poporului, şefia Parlamentului şi pregătesc controlul asupra Curţii Constituţionale.
Timid, premierul a venit în Parlament să explice ce a făcut el la summit-ul crucial al UE de săptămâna trecută. Dar nimeni nu l-a ascultat, pentru că, în vacarmul politic, nu a mai fost timp de aşa ceva, nu a mai fost timp de România şi de economia ei.
Reacţia lui Biriş nu diferă cu nimic de cea a lui Silviu Hotăran, fostul şef al operaţiunilor Microsoft în România, actualmente director al GKTI Semper Human (firmă de training), care într-o discuţie cu ZF afirma: "Două luni nu sunt esenţiale pentru a face diferenţa, dar sunt esenţiale pentru ce semnale dai. Acest guvern nu face nici măcar declaraţii de intenţie".
Şi nu diferă cu nimic de opiniile economistului Aurelian Dochia care crede că, în afară de a continua programul cu FMI, Cabinetul Ponta "nu a făcut nimic pentru economie".
Dacă astfel de oameni nu văd nimic coerent din partea Guvernului, pe zona economică, atunci ce vede Guvernul? Şi pe ce se susţine o afirmaţie a premierului Victor Ponta care spune, cum a făcut-o luni, adresându-se ministrului economiei Daniel Chiţoiu: "O să vă rog şi public joi (mâine - n.n.) să explicaţi mediului de afaceri cum ne mişcăm, nu cum stăm, în ceea ce priveşte obligaţiile noastre faţă de vânzarea pachetelor minoritare, de managementul privat şi de toate celelalte măsuri pe care ni le-am asumat şi pe care nu le mai amânăm, chiar le facem".
Premierul Victor Ponta a anunţat că va avea mâine o întâlnire cu membrii Consiliului Economic Consultativ.
Consiliul Economic Consultativ este un grup de antreprenori, oameni de afaceri, şefi de companii locale, toţi experţi pe domeniile lor, constituit în timpul mandatului premierului Mihai Răzvan Ungureanu, care ar fi urmat să-i ofere acestuia sfaturi şi expertiză în privinţa deciziilor pe care ar urma să le ia în domeniul economic.
El nu s-a desfiinţat după căderea Guvernului Ungureanu, a continuat să lucreze, iar coordonatorul acestui grup, Ionel Blănculescu, afirmă că va pune la dispoziţia noului prim-ministru rezultatele muncii de până acum (ele nu sunt publice, pentru că aşa s-a convenit iniţial).
Ponta a declarat că doreşte să continue colaborarea cu această structură, dar joi este pentru prima dată de la preluarea mandatul când va exista şi o întâlnire.
Blănculescu opinează că nu a existat până în prezent o întâlnire din cauză că premierul nu a dorit să amestece mediul de afaceri în campania electorală şi că Victor Ponta va fi conectat în domeniul de net în care lucrează Consiliul pentru a avea acces direct la schimbul de opinii şi soluţii dintre membrii grupului.
Între soluţiile care îi vor fi transmise premierului se numără aceea a reindustrializării sau îi vor fi oferite explicaţii despre modelul polonez de succes în atragerea de fonduri europene.
Gabriel Biriş, care, ca şi Silviu Hotăran, face parte din acest Consiliu, arată însă că nu a primit nicio invitaţie de participare şi că i se pare ciudat să afle din diverse locuri despre o astfel de întâlnire. De asemenea, el susţine că, dacă va exista un dialog, acesta trebuie să aibă loc direct cu primul-ministru şi nu cu alţi miniştri - aluzie la îndemnul lui Ponta adresat lui Chiţoiu de a explica mediului de business cum stau lucrurile.
Blănculescu admite că, în economie, încep să apară semnale de alertare, cum ar fi acela că şomajul a început să crească (cu 0,3% în această lună - n.n.), că la nivelul oamenilor de afaceri nemulţumirile încep să crească. El crede că anunţul premierului privind o întâlnire cu Consiliul a fost făcut şi la presiunea presei de business.
O revenire a Guvernului la agenda proprie, aceea care îl obligă ca, în primul rând, să se ocupe de administrare şi de economie şi nu de scandalul politic, este o urgenţă pentru oamenii de afaceri.
Şomajul a crescut în iunie la 7,7%, cu 0,3 puncte procentuale faţă de luna anterioară. Fondurile europene, esenţiale pentru creşterea economică în lipsa investiţiilor străine, sunt pe punctul de a fi întrerupte, iar datele arată că Europa vă rămâne în recesiune sau va stagna.
Economia s-a aflat în primul trimestru al anului în recesiune tehnică, chiar dacă de mică amploare. O revenire trebuie să se petreacă în T2 şi T3, susţinută, ca şi anul trecut, de un an agricol bun. Dar avansul va fi mult mai modest decât în 2011, când am avut o creştere economică de 2,5%. El se va limita undeva la 1,5%. O astfel de creştere este insuficientă pentru a se vedea în creşterea afacerilor, în bunăstarea oamenilor, iar teama continuă să fie cea care dictează deciziile.
Investiţiile străine sunt la cel mai jos nivel al lor din ultimii 10 ani (doar 425 mil. euro în primul trimestru, în scădere faţă de valoarea de 444 mil. euro din aceeaşi perioadă a anului trecut, când, din nou, investiţiile străine au scăzut cu peste 12%).
Din partea fondurilor europene, care ar fi trebuit să suplinească această lipsă a investiţiilor străine directe, să împingă economia înainte, nu vin semne bune, dimpotrivă: începând de la 1 iulie, România nu mai trimite către Comisia Europeană cereri de rambursare pentru patru programe operaţionale până la o dată care urmează să fie decisă, interval în care Executivul comunitar va analiza dacă autorităţile române au respectat condiţiile asumate la finalul anului trecut.
Alte avertizări vin din exterior. Agenţia americană de rating Moody's a anunţat, recent, revizuirea la negativ a perspectivei de rating, ceea ce înseamnă o posibilă scădere a notei, adică majorarea dobânzilor la care se împrumută România.
Care este reacţia Guvernului la aceste semnale de alarmă? Certuri politice, încercarea de a controla toate instituţiile pentru că, după cum spune Biriş, "problemele lor nu mai sunt şi ale noastre".
La nivel declarativ premierul admite: "Sunt probleme foarte grave în toată Europa. România deocamdată a primit aceleaşi rating-uri de ţară. Deocamdată, se încadrează în toate obligaţiile pe care ni le-am asumat pe plan internaţional, dar eforturile sunt foarte mari (…) Dacă nu dăm nişte noi semnale către mediul de afaceri, va fi foarte greu de menţinut aceste ţinte pe care ni le-am stabilit", a mai spus premierul miniştrilor.
Dar, la nivel practic, nimic nu arată că ar exista o îngrijorare.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
