Biroul Electoral Central a atribuit ieri mandatele parlamentare castigate de formatiunile politice la alegerile din 28 noiembrie iar situatia arata ca in urmatorii patru ani, balanta dintre Uniunea PSD+PUR si Alianta PNL-PD va fi foarte echilibrata atat in Camera Deputatilor cat, mai ales, in Senat.
Indiferent cine va fi la guvernare va avea nevoie de negociatori abili pentru a trece in Parlament legile si proiectele guvernamentale importante intrucat nici unul dintre cele doua blocuri electorale nu se poate baza doar pe votul propriilor parlamentari. Opozitia va avea un cuvant greu de spus in fata unui guvern fragil. Parlamentul va redeveni, in aceste conditii, protagonist al scenei politice iar stabilitatea viitorului guvern va depinde atat de cine va fi ales presedinte al Romaniei cat si de evolutiile politice ulterioare.
Celor doua blocuri electorale le revin peste trei sferturi dintre mandatele de senatori si deputati, diferenta urmand sa fie impartita intre PRM, UDMR si minoritatile nationale altele decat cea maghiara.
Mai exact, la Camera Deputatilor, unde sunt 314 mandate, Uniunea PSD+PUR va avea 132 de deputati, Alianta PNL-PD, 112, PRM, 48 iar UDMR 22. Acestora se adauga cele 18 mandate ale minoritatilor nationale, altele decat cea maghiara.
La Senat, situatia este la fel de stransa. Din cele 137 de mandate, Uniunii PSD+PUR ii revin 57 de fotolii de senator, Alianta PNL-PD, 49 de mandate, PRM, 21 iar UDMR zece mandate.
Situatia prezentata ieri de Biroul Electoral Central include redistribuirea voturilor obtinute de formatiunile politice care nu au atins pragul parlamentar de 5% necesar intrarii in Parlament.
Asa cum sunt atribuite mandatele parlamentare este clar ca viitorul guvern, va avea o sustinere parlamentara pe muchie dar o opozitie puternica. Aritmetica parlamentara arata ca disciplina unui grup parlamentar, precum si fidelitatea aliatilor politici sunt esentiale pentru promovarea unor proiecte importante.
Va fi, asadar, o situatie net diferita de ceea ce s-a petrecut in legislatura 2000- 2004, cand PSD desi a format un guvern minoritar sustinut in Parlament de UDMR, nu a avut dificultati in promovarea propriilor proiecte. Pe de o parte, din cauza reprezentarii slabe a opozitiei iar, pe de alta parte, din cauza sustinerii tacite a parlamentarilor PRM, partid cu o reprezentare considerabila in acest mandat. Din aceste motive, rolul Parlamentului a fost vizibil diminuat.
Lucrurile pare sa se schimbe in perspectiva urmatorilor patru ani. Este de asteptat ca fiecare lege sa fie aprig disputata in conditiile in care opozitia va avea multe mijloace prin care sa-si faca auzita vocea iar PRM, sustinatorul tacit al partidului de guvernamant, si-a diminuat la jumatate reprezentarea in forul legislativ.
Declaratiile politice indica ipoteza incheierii unei aliante guvernamentale intre Uniunea PSD+PUR si UDMR. In aceasta ipoteza, la Senat, aritmetica parlamentara arata ca voturile celor doua formatiuni sunt insuficiente iar, cel putin teoretic, legile organice risca sa nu fie adoptate daca nu atrag si voturi din partea opozitiei.
Calculele arata ca in Senat, PSD+PUR impreuna cu UDMR intruneste 67 de voturi, in conditiile in care pentru adoptarea legilor organice ar fi nevoie de votul a jumatate dintre senatori, adica cel putin 69. Teoretic. Practic, situatiile precedente au aratat ca in astfel de cazuri PSD poate conta pe sprijinul direct al PRM.
In cazul adoptarii legilor simple, prezenta la vot va fi extrem de importanta intrucat o lege care nu face parte din categoria actelor organice este adoptata cu majoritatea voturilor celor prezenti.
La Camera Deputatilor, situatia pare putin mai lejera, din punctul de vedere al viitorului guvern, intrucat se poate baza si pe cele 18 voturi ale deputatilor minoritatilor nationale. Matematic, Uniunea PSD+PUR impreuna cu UDMR si minoritatile nationale insumeaza 172 din cele 332 de fotolii parlamentare, in conditiile in care majoritatea calificata este de 167 de deputati.
In situatia teoretica in care la vot ar fi supusa o lege organica, puterea nu ar fi insa lipsita de emotii intrucat este nevoie de majoritatea adeziunii parlamentarilor.
Trebuie luat in calcul, in aceasta ecuatie, fidelitatea aliatilor politici. PUR are in viitorul Parlament un numar de parlamentari egal cu cel al UDMR, anume 22 de deputati si zece senatori. In ipoteza in care acest partid ar rupe alianta electorala cu PSD, asa cum a procedat si in precedenta legislatura, guvernul ar pierde majoritatea parlamentara si, cel putin teoretic, stabilitatea guvernului ar fi pusa sub semnul intrebarii.
Nici sustinerea UDMR nu este lipsita de riscuri. Uniunea si-a unit fortele sub imperiul intereselor electorale insa, principiile si interesele diferite ale parlamentarilor formatiunii maghiare se pot reflecta si asupra votului.
Pe de alta parte, o opozitie Alianta D.A.- PRM cu un cumul de 160 de deputati si 70 de senatori, ar fi o forta politica in masura sa poata bloca lucrarile Parlamentului si ar putea antrena relativ usor caderea Guvernului. Ar avea nevoie de sustinerea a inca cinci parlamentari ai arcului puterii pentru adoptarea unei motiuni de cenzura.
Opozitia ar avea, de asemenea, suficienta forta pentru a declansa procedura de suspendare a presedintelui, insa pentru ca acest demers sa fie votat ar avea nevoie de sustinerea a inca cinci parlamentari. Ulterior ar fi supusa referendumului.
Stabilitatea viitorului guvern va depinde nu numai de jocurile politice - aliante, negocieri, migrari de parlamentari, interese personale si de partid - dar si de viitorul presedinte. Potrivit Constitutiei, seful statului poate avea un rol hotarator in remanierea guvernului si poate antrena rasturnari de situatie daca are sustinerea unei opozitii puternice in Parlament. Asa cum va fi in viitorul mandat. mirela.luca@zf.ro
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
