"Sumele uriase" de la Uniunea Europeana nu vor veni, dupa aderarea la UE, decat daca Romania dispune de proiecte eligibile si co-finantabile, reaminteste ambasadorul Uniunii la Bucuresti, Jonathan Scheele. Este vorba despre sume care, vor atinge in fiecare an, in perioada 2007-2013, 4% din PIB-ul Romaniei.
"Circa 4% din PIB-ul Romaniei va fi asistenta nerambursabila anuala pentru proiecte in tara, ajungand de circa trei ori mai mare decat asistenta de preaderare oferita prin Phare, ISPA si SAPARD impreuna. Este o suma uriasa", afirma ambasadorul.
Tratatul de aderare a Romaniei la Uniunea Europeana prevede ca, in perioada 2007-2009, adica in primii doi ani de dupa aderare, Romania va primi fonduri structurale si de coeziune si fonduri regionale de 11,6 miliarde de euro. Aceste sume ar trebui cuprinse in proiectul de buget al UE, pentru 2007-2013, insa discutiile pe buget sunt blocate din cauza neintelegerii dintre membrii UE.
Presedintia britanica a Uniunii nu a lasat sa se inteleaga ca va avansa un proiect de buget, lasand aceasta sarcina pe seama presedintiei austriece, care incepe la 1 ianuarie. La semnarea Tratatului de aderare, au existat voci in Parlamentul European (PE) care au spus ca sumele angajate de Consiliul European in cazul Romaniei si Bulgariei sunt prea mari. Compromisul la care a ajuns presedintia luxemburgheza cu PE a fost ca Legislativul european sa se implice in monitorizarea Romaniei, dar si a acordarii fondurilor. Oricum, PE va avea un cuvant greu de spus in cazul bugetului UE.
"Noi lucram pe baza premiselor ca Romania va deveni membra a Uniunii Europene in 2007 si ca va primi sumele consistente promovate pentru dezvoltarea durabila in perioada 2007-2009, aproximativ 11 miliarde de euro, dintre care sase miliarde pentru dezvoltare, coeziune economica si sociala", a declarat ieri ambasadorul UE, la un seminar despre fondurile structurale si de coeziune.
Demnitarul european a aratat si care sunt conditiile necesare ca Romania sa beneficieze de aceste fonduri: politicile macroeconomice, elaborate la nivel guvernamental trebuie sa fie completate si corelate cu politicile de la nivel regional, lucru care va fi destul de dificil.
Din aceasta perspectiva, Scheele spune ca este nevoie ca elaborarea si instrumentarea Planurilor de Dezvoltare Nationala si a programelor operationale sa fie facute printr-o colaborare stransa intre organizatiile centrale, regionale si locale si in al doilea rand, chiar mai important, pregatirea de proiecte de nivel european, finantate prin documentele strategice mentionate. Ar fi vorba, cu alte cuvinte, si de cofinantare. Recent, premierul Calin Popescu-Tariceanu a vorbit despre necesitatea realizarii unor venituri bugetare suplimentare - 2% din PIB - care sa acopere costul cofinantarii proiectelor realizate cu banii UE.
"Luati foarte serios in considerare aceste lucruri fara de care fondurile importante nu vor veni. Daca nu aveti planuri de dezvoltare si programe operationale, nu vor fi fonduri, nu vor veni fonduri. Daca nu aveti proiecte, nu vor veni fonduri, pentru ca banii vor fi cheltuiti doar daca sunt proiecte eligibile", a insistat el.
Pentru obtinerea si utilizarea fondurilor structurale, Romania trebuie sa pregateasca Planul National de Dezvoltare, "document de planificare strategica si programare financiara multianuala elaborat pentru un cadru de parteneriat, care orienteaza obiectivele de dezvoltare nationala ale tarii in concordanta cu cele ale politicii de coeziune economica si sociala a UE", a precizat Scheele.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
