Pe 12 februarie 2007, un grup de 182 de senatori şi deputaţi PSD depunea în plenul Parlamentului propunerea de suspendare din funcţie a preşedintelui Traian Băsescu, măsură care avea să devină realitate pe 19 aprilie 2007, deşi Curtea Constituţională o avizase negativ. În iulie 2012, procedura de suspendare a fost reluată de parlamentarii USL.
În 2007, PSD îi reproşa lui Traian Băsescu declaraţii şi gesturi "anticonstituţionale", structurate în 6 capitole şi întinse pe 25 de pagini. În 2012, USL şi-a structurat acuzaţiile la adresa preşedintelui sub 7 capitole, întinse pe doar 16 pagini. Majoritatea covârşitoare a acestor acuzaţii, în 2007 ca şi în 2012, se referă mai mult la declaraţii ale lui Traian Băsescu şi mai puţin la acţiuni instituţionale sau fapte.
Dacă în 2007 erau citate şi articole din Constituţie, care se presupune că ar fi fost încălcate la fiecare acuzaţie adusă, în 2012 aceste referinţe constituţionale lipsesc şi sunt menţionate doar la modul general, fiind înşiruite declaraţii publice ale preşedintelui.
1. Şi în 2007, şi în 2012, lui Traian Băsescu i se reproşează modul în care a gestionat relaţia cu Guvernul, fiind acuzat că şi-a depăşit limitele impuse de lege şi de principiul separaţiei puterilor în stat.
În 2007, al doilea capitol al propunerii de suspendare era intitulat "Încălcarea textelor constituţionale referitoare la rolul Preşedintelui în raporturile sale cu Guvernul şi celelalte organe ale administraţiei publice". În 2012, primul capitol al propunerii de suspendare se referă la acest aspect şi se numeşte "Preşedintele a uzurpat rolul Prim-ministrului şi s-a substituit în atribuţiile constituţionale ale Guvernului".
În 2007, PSD îi reproşa lui Traian Băsescu faptul că, "în mod repetat, a încercat şi de multe ori a reuşit să se aşeze deasupra Guvernului, să se substituie acestuia, subordonându-şi direct ministere şi miniştri sau înfiinţând, la Cotroceni, "organisme ad-hoc", paralele cu organele administrative legale şi constituţionale". Organismele ad-hoc create la Cotroceni, la care se referea PSD, erau "Celula de criză" şi Comunitatea Naţională de Informaţii.
Când guvernul condus de liberalul Călin Popescu Tăriceanu a dat "primele semne de independenţă şi autoritate, Primul-ministru a devenit prima ţintă a atacurilor sale, despre care a ajuns să afirme că îi pare rău pentru desemnarea sa în această funcţie şi că "îşi cere scuze poporului român" pentru această greşeală, (…) iar în final, în februarie 2007 să spună despre Primul-ministru că este un mare mincinos, un om care minte tot timpul", mai arăta PSD în 2007.
PSD îl mai acuza pe Băsescu că nu s-a consultat cu Guvernul cu privire la acţiunile de reprezentare a României la Uniunea Europeană. De asemenea, Băsescu mai era acuzat că a intervenit la un ministru (conservatorul Codruţ Şereş, ministru al Economiei), "în favoarea firmei ALRO Slatina, inclusiv prin intermedierea foştilor consilieri prezidenţiali Theodor Stolojan şi Elena Udrea" şi că a dat indicaţii cu privire la abordarea investiţiilor în autostrăzi şi în sectorul energetic.
Băsescu a mai fost acuzat că a participat şi a condus şedinţe ale Guvernului, atunci când nu era cazul (nu erau discutate probleme de interes naţional privind politica externă, apărarea ţării, asigurarea ordinii publice).
În 2012, USL îl acuză pe Traian Băsescu, la capitolul relaţia cu Guvernul, că "s-a substituit rolului Guvernului în luarea deciziilor economice şi sociale şi a exercitat atribuţiile specifice funcţiei de Prim-ministru, prin încălcarea gravă a Constituţiei".
USL susţine că preşedintele "a generat măsuri economico-sociale, ce au vizat categoriile sociale vulnerabile, cum ar fi pensionarii şi copii" şi că "deşi multe dintre actele publice au purtat semnătura lui Emil Boc sau a reprezentanţilor altor instituţii, ele sunt rezultatul voinţei personale a lui Traian Băsescu".
Preşedintele este acuzat, în 2012, că şi-a asumat măsuri guvernamentale precum noua lege a educaţiei sau reducerea salariilor şi pensiilor. De altfel, arată USL, măsura reducerii pensiilor s-a dovedit neconstituţională, aşa cum a decis Curtea Constituţională.
"Este evident că ne-am aflat în faţa unei situaţii de o gravitate deosebită, iar preşedintele nu se poate sustrage de la răspunderea sa directă: a ordonat Guvernului să acţioneze în afara cadrului constituţional. Mai mult, măsurile impuse de preşedinte au avut consecinţe economice şi sociale extermem de grave: aruncarea în sărăcie a numeroşi cetăţeni români", scriu parlamentarii USL.
Citiţi restul analizei pe Gândul.info
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
