Preşedintele Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu, a spus duminică, la o emisiune televizată, că principala misiune a noului Guvern este de a stabili bugetul pentru anul 2020.
“Cred că principala misiune a Guvernului care va fi înscăunat este de a construi bugetul pentru anul 2020, dacă va avea durată de viaţă care să îi permită executarea bugetului pe care îl construieşte, să aibă tăria, admiţând că va fi un buget chibzuit construit, să îl ducă la capăt cu ceea ce reprezintă, premizele ale unei asemenea construcţie, deoare are nevoie de o înţelegere a marilor probleme. Bugetul este cea mai mare provocare pentru această ţară în momentul de faţă. Nu este vorba aici de o subestimare a problemelor care derivă din slăbiciuni instituţionale, din faptul că avem o birocraţie hipertrofiată. Şi în nota care a însoţit rectificarea din august, am spus că bugetul este teribil de încordat, că are o încordare structurală care are două izvoare. Unul vine din puţinătatea veniturilor fiscale, are măsuri extrem de limitate. Avem sub 26% din PIB, penultimul loc în Europa, România nefiind paradis fiscal. Se A doua sursă a acestor încordări sunt presiunile foarte mari asupra buetului şi angajamentele făcute”, a spus Dăianu la Digi.
Totodată, preşedintele Consiliului Fiscal a afirmat că ceea ce nu înţeleg politicienii este faptul că bugetul are două componente şi că va fi foarte greu ca România să înceheie anul cu un deficit de sub 3%. “Are parte de resurse şi cea de cheltuieli. Creşterea pensiilor şi a salariilor pune o presiune foarte mare pe buget. După calculele noastre, unii ar putea spune estimări, anul acesta este unul gestionabil, administrabil. Aşadar, va fi foarte greu să îl încheiem cu un deficit sub 3%. Anul acesta va fi foarte greu să se recurgă la ceea ce s-a utilizat în anii precedenţi pentru a respecta acest prag de 3%”.
Daniel Dăianu consideră că amânarea creşterii si salariilor ar reduce din presiunea care există asupra buegetului.
“Dacă, de exemplu, s-ar merge cu calendarul actual ce include legea pensiilor, terminarea aplicării legii salarizării unitare şi alte beneficii sociale, impactul în 2020 ar fi în jur de 24 miliarde de lei, în 2021 ar fi aproximativ 58 miliarde de lei, în 2022 ar fi 80 miliarde de lei. Dacă nu am umbla la structura bugetului şi am încerca să introducem o aplicare potrivit calendarului actual, a acestor acte normative, ar trebui să dăm afară pe cineva sau să tăiem drastic de acolo. Sau amânarea acestei creşteri. Vorbim despre o presiune care este foarte grea de suportat de către buget. Tezele unora potrivit cărora trebuie să stimulăm economia şi să creăm locuri de muncă, sunt ale unora care nu ştiu ce vorbesc”, a spus preşedintele Consiliului Fiscal, care a estimat că deficitul bugetar s-ar ducecătre 7%.
Dăianu a explicat că nu este vorba de tăieri de salarii sau reduceri de personal, ci de a limita unele creşteri, a avea o nouă cadenţă în aplicarea legii pensiilor. Legea pensiilor era necesară, pentru că a rezolvat mari inechităţi, şi legea salarizării unitare a fost necesară. Acum este nevoie doar de o schimbare de calendar”.
