Lista celor 27 de miniştri ai viitorului guvern a fost anunţată ieri de premierul desemnat Victor Ponta şi nu va fi nicio problemă ca guvernul să fie învestit în funcţie în această săptămână. Este, de asemenea, puţin probabil ca preşedintele Traian Băsescu să aibă vreo obiecţie faţă de propunerile de miniştri, având în vedere că între cei doi a fost semnat un acord prin care ei se obligă să nu perturbeze buna funcţionare a instituţiilor.
În primul său mandat de premier, Victor Ponta şi-a exprimat împotrivirea faţă de măsurile de austeritate. Într-o bună măsură, declaraţiile sale au fost politice pentru că eram în prag de campanie electorală. Austeritatea mai mult îngreunează lucrurile a susţinut premierul, în linia celor exprimate, mai cu seamă, de preşedintele Franţei François Hollande şi împotriva a ceea ce a susţinut în ultimii ani cancelarul german Angela Merkel. Ponta chiar l-a acuzat pe preşedintele Traian Băsescu că a îmbrăţişat această politică în momentul în care a tăiat salariile bugetarilor - o politică contraproductivă pe care acum a reparat-o - spunea premierul - prin reîntregirea salariilor. Doar că această reîntregire şi constrângerile bugetare îl vor lăsa prea puţin spaţiu pentru alte cheltuieli.
Programul de guvernare va spune însă mai multe. Pentru că programul politic cu care a câştigat alegerile USL prevede reduceri de impozite - revenirea la cota progresivă de impozitare a salariilor, 16%, 12% şi 8%. Este însă prea puţin probabil ca aceste măsuri să fie luate imediat, mai ales că şeful Guvernului a anunţat că nu vor exista alte majorări salariale în afară de reîntregirea salariilor bugetarilor. De asemenea, el a mai afirmat că, în pofida creşterii numărului de ministere şi de miniştri (27 de miniştri, în total), nu va exista o majorare a anvelopei salariale a instituţiiilor centrale.
Aşa cum se anunţase deja, Ministerul de Finanţe a fost împărţi - vom avea un Minister al Finanţelor şi un Minister al Bugetului.
Din Ministerul actual al Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri au rezultat un Minister al Industriei şi Comerţului, un altul al IMM-urilor, Turismului şi Mediului de Afaceri şi un altul al Energiei. Astfel, actualul Minister al Dezvoltării şi Turismului dispare prin trecerea "dezvoltării" la Ministerul Administraţiei şi a "turismului" în gestionarea noului Minister al IMM-urilor, Turismului şi Mediului de Afaceri.
20 dintre cei 27 de miniştri ai noului cabinet au mai deţinut poziţii în ministere. Victor Ponta nu şi-a asumat schimbări majore şi a mizat pe oameni politici care au şi influenţă şi putere în partidele din care provin. De la aceştia se aşteaptă acum schimbări importante pe domeniile pe care le gestionează. Iar aceste schimbări sunt, multe dintre ele, presante, sunt promisiuni făcute FMI şi UE de restructurare a multor domenii, ca de pildă în Sănătate sau la întreprinderile din proprietatea statului.
În privinţa situaţiei politice, lucrurile s-au calmat după ce USL a câştigat zdrobitor alegerile legislative.
Ieri Victor Ponta a prezentat acordul de colaborare instituţională semnat de el şi de preşedintele Traian Băsescu - este vorba, a spus şeful Executivului, despre un acord care, practic, preia prevederi constituţionale şi prevederi de bună funcţionare a instituţiilor statului.
"A fost o discuţie şi un acord prin care cei care ne cunosc mai puţin, şi anume liderii europeni, să aibă garanţia că nu mai vorbeşte nimeni nici de lovituri de stat, nici de lucruri care în această vară au fost prezente", a afirmat Ponta, citat de Mediafax.
Documentul arată între altele: "În condiţiile în care, pe o anumită temă în care e necesară o convergenţă a poziţiilor ambelor părţi, nu există o prevedere constituţională privind preeminenţa în decizie a unei părţi sau chestiunile sunt extrem de importante şi nu se poate conveni o poziţie comună, ca şi în cazul în care sunt încălcate regulile prezentului acord, deblocarea relaţiei trebuie făcută printr-un mecanism convenit care să asigure atingerea unei soluţii, pentru a se asigura deblocarea relaţiei sau funcţionalitatea".
Ministerul Finanţelor - Daniel Chiţoiu. Şi-a dorit cel mai mult acest minister. Ce va face însă cu el?
Daniel Chiţoiu, mâna dreaptă a preşedintelui PNL Crin Antonescu, a fost nominalizat pentru Ministerul Finanţelor, cel mai râvnit portofoliu de către toţi politicienii care s-au succedat la guvernare de-a lungul timpului. El a lucrat în trecut în mai multe direcţii ale Ministerului Finanţelor, iar în perioada 2001 - 2005 a activat în funcţia de controlor financiar la Curtea de Conturi a României.
Codul fiscal, intrat în vigoare la începutul anului 2004, a suferit de-a lungul timpului numeroase modificări, care au pus mediul de afaceri în dificultate, astfel că republicarea este foarte importantă, fiind aşteptată de mult timp şi de toată lumea.
Scopul oricărui sistem fiscal este să susţină creşterea economică, iar legislaţia fiscală ar trebui să fie favorabilă mediului de afaceri. Povara sistemului fiscal asupra mediului de business nu constă atât de mult în nivelul impozitelor şi taxelor, cât în birocraţia excesivă care continuă să îi agaseze pe oamenii de afaceri. Vom vedea dacă noul ministru propus pentru Finanţe va încerca şi va reuşi să reducă birocraţia. Şi vom vedea dacă se va aventura cu idei spectaculoase de schimbare a sistemului de impozitare.
Chiţoiu nu pare să agreeze nivelul majorat al TVA de 24%. În Cabinetul Victor Ponta I Daniel Chiţoiu a fost ministru al economiei. A terminat Academia de Ştiinţe Economice şi este doctor în economie, specializarea Relaţii financiar-valutare. Este preşedinte al Camerei Consultanţilor Fiscali. Claudia Medrega
Ministerul Administraţiei - Liviu Dragnea. Trebuie să reformeze administraţia şi să aducă dezvoltarea. Problema este că în "fieful" lui nu a reuşit să facă acest lucru în 16 ani
12 zile, atât a stat Liviu Dragnea, noul ministru al administraţiei şi dezvoltării regionale, în fruntea Ministerului de Interne la începutul guvernării PDL-PSD, în 2009. Lupta din PSD pentru controlul serviciului secret al Internelor a fost mai presus de puterile lui sau, dimpotrivă, interesul lui local (ar fi trebuit să demisioneze de la şefia CJ Teleorman, pe care o deţinea) mai presus de ceea ce-i putea oferi atunci un portofoliu guvernamantal, într-o guvernare aflată de la început sub semnul întrebării. Dar, în fruntea judeţului Teleoman, a rezistat 16 ani - a dominat judeţul din 1996 în 2000 ca prefect şi după, ca preşedinte al Consiliului Judeţean. Cu toate că a avut toată zona pe mână în toţi aceşti ani, la nivel economic nu a reuşit nimic. Tot zonă săracă a rămas.
Numele şi ascensiunea lui Dragnea se leagă de Partidul Democrat (actualul PDL) - pe listele acestuia a ajuns pentru prima dată preşedinte al Consiliului Judeţean Teleorman. Acum DNA îl cercetează pentru că ar fi măsluit votul pentru demiterea fostului preşedinte al PD, actualul preşedinte Traian Băsescu.
În PSD puterea lui o întrece pe cea a tuturor baronilor locali ai partidului. Este secretar general - face adică jocurile - şi, iată-l, primul adjunct al premierului, pentru că este limpede că va fi preferat celor doi vicepreşedinţi de la PNL şi UNPR.
A fost adus în Guvern să pregătească "regionalizarea". Mandatul de "dezvoltare regională" este ambiguu - nu este limpede ce înseamnă acest lucru în viziunea noului guvern. Cert este că, anul viitor, România va fi împărţită în regiuni, iar Dragnea va fi dirijorul acestor mutări. Iulian Anghel
Ministerul Industriei şi Comerţului - Varujan Vosganian, din nou în prim-plan. Trebuie să se ocupe de reindustrializarea României. Ştie ce să facă?
Varujan Vosganian a fost ministrul economiei şi finanţelor în perioada 2007-2008, adică exact în anii de boom pentru România, ultimii de creştere economică semnificativă de dinaintea izbucnirii crizei financiare globale. Problema este că tot surplusul creat de economie şi taxe a fost cheltuit rapid,
12 miliarde de lei (3 miliarde de euro), fiind împărţiţi peste noapte la finalul lui 2008
Vosganian se instalează acum la vârful nou-înfiinţatului minister într-o perioadă în care indicii producţiei industriale înregistrează creşteri anemice. Mai mult, semnalele venite din partea marilor jucători nu sunt deloc îmbucurătoare. De exemplu, şeful ArcelorMittal Galaţi spunea recent că se aşteaptă la un an 2013 dificil mai ales pe fondul deteriorării puternice a condiţiilor din piaţă în ultimele luni. Alro, combinatul în care lucrează 2.500 de oameni, tocmai ce şi-a redus estimările privind cifra de afaceri şi profitul. Ruşii de la Mechel, care deţin pe plan local patru combinate metalurgice cu 6.000 de angajaţi, au închis mai multe capacităţi de producţie în acest an şi au anunţat că intenţionează să părăsească România.
Exemplele de mai sus completează o situaţie tot mai dificilă în România, procesul de dezindustrializare accelerând prin aceste închideri de uzine sau în urma falimentelor. Vosganian este obligat să vină cu soluţii concrete pentru stoparea acestui declin, sectoare economice întregi din România fiind direct legate de starea de sănătate a industriei. Roxana Petrescu
Ministerul Sănătăţii - Eugen Nicolăescu, la al doilea mandat. Sănătatea este într-o situaţie şi mai proastă de cum a lăsat-o
Eugen Nicolăescu, 55 de ani, se pregăteşte de al doilea mandat în fruntea Ministerului Sănătăţii, după ce a mai condus instituţia în intervalul august 2005 - decembrie 2008. În ordine cronologică, el este al 24-lea ministru de la cârma sănătăţii.
Noua lege din domeniul sănătăţii ar trebui să fie prioritatea ministrului care urmează să se instaleze pe strada Cristian Popişteanu din centrul Bucureştiului.
Sarcina sa nu este deloc uşoară, având în vedere că "moşteneşte" un domeniu cu o mare nevoie de restructurare, aspru criticat pentru calitatea serviciilor oferite. Punctul de plecare pentru reorganizarea sistemului ar trebui să fie noua lege, aflată în dezbatere publică încă din vara acestui an. Noua lege ar urma să încurajeze asigurările private, iar pacientul să poată alege dacă doreşte să se trateze la stat sau la privat. Proiectul prevede şi reorganizarea actualei Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS) şi apariţia caselor mutuale de asigurări care ar urma să ia locul actualelor case judeţene.
Totodată, o altă prioritate a ministrului ar trebui să fie repornirea activităţii Institutului Cantacuzino, oprită în totalitate anul acesta. Cantacuzino, un institut vital pentru România, suferă de mai mulţi ani, iar lipsa producţiei locale face România dependentă de importuri şi vulnerabilă în cazul unei epidemii. De la noul şef din Sănătate se va aştepta şi lista produselor ce urmează să fie cumpărate din achiziţii publice de către stat, un proiect început recent, dar care trebuie finalizat. Ioana David
Ministerul Agriculturii - Daniel Constantin. Dacă are parte de vreme bună, va fi cel mai câştigat politician. Dar trebuie să rezolve irigaţiile şi proiectele pe bani europeni
Daniel Constantin (33 de ani), liderul Partidului Conservator, rămâne în fotoliul de la Ministerul Agriculturii şi în cabinetul Ponta 2, după ce el a ocupat aceeaşi poziţie şi în primele şase luni de la venirea la putere a USL. El a ajuns să fie cel mai tânăr ministru al agriculturii din ultimii 20 de ani după ce a fost propulsat în prim-planul politicii de Dan Voiculescu.
Înainte de a prelua conducerea PC Daniel Constantin, licenţiat în inginerie agronomică, a fost pentru o perioadă scurtă de timp director al Agenţiei pentru Plăţi şi Intervenţie în Agricultură, instituţia responsabilă de distribuţia subvenţiilor pentru terenurile agricole.
Odată cu noul mandat el are ocazia de a pune în aplicare şi strategii cu impact pe termen mai lung, în condiţiile în care în primul mandat el a anunţat că se va concentra pe măsurile cu efect imediat.
Constantin are de gestionat un buget de 3,5 miliarde de euro, dar şi un minister care are în subordine şase agenţii şi un total de peste 7.500 de angajaţi. El este responsabil de bunăstarea a 3,8 milioane de mici fermieri, dar şi a peste 30.000 de companii din agricultură.
Prima prioritate a lui Daniel Constantin la Agricultură sunt negocierile la Bruxelles pentru fondurile europene şi bugetul de subvenţii ce urmează a fi alocat României începând cu 2014, odată cu debutul noului exerciţiu financiar al UE.
El are de negociat un buget de subvenţii pentru fermieri şi în cadrul Cabinetului de la Bucureşti, în condiţiile în care fermierii fac presiuni de mai multă vreme pentru suplimentarea acestor fonduri. Gabriel Razi
Ministerul Comunicaţiilor - Dan Nica, născut pentru a fi ministru. Nu are un portofoliu complicat, nu este în centrul atenţiei. Dar are în subordine piatra de moară, Poşta Română, căreia trebuie să-i găsească un viitor înainte de deveni o nouă bombă socială ca Oltchimul
Dan Nica (52 de ani), nominalizat din nou ca ministru al comunicaţiilor, a mai deţinut acest portofoliu, în perioada 2000-2004, în Guvernul Năstase şi a fost vicepremier şi ministru al administraţiei şi internelor în 2009, în Cabinetul Boc I, iar revocarea lui Nica a dus la plecarea PSD din Guvern. A absolvit în 1985 Facultatea de Electronică şi Telecomunicaţii din Iaşi, specializându-se în domeniul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor în următoarele ţări: Franţa, Austria, Suedia, Canada. Este deputat din 1996, fiind, acum, după alegerile din decembrie 2012, la al cincilea mandat. Este vicepreşedinte al PSD încă din 2005.
În mandatul care i s-a încredinţat va avea printre priorităţi:
restructurarea Poştei Române, o companie care a fost gestionată dezastruos de toate guvernele precedente.
restructurarea şi finalizarea procesului de privatizare a Poştei Române.
negocierea cu OTE şi Deutsche Telekom a condiţiilor de fuziune dintre Cosmote şi Romtelecom şi a listării la bursă a noului operator.
clarificarea strategiei statului în ce priveşte trecerea la televiziunea digitală şi unificarea bazelor de date din administraţie. Adrian Seceleanu
Ministrul delegat pentru Buget - Liviu Voinea. Va fi urmaşul celebrului tată al bugetului, Gheorghe Gherghina?
Liviu Voinea, 37 de ani, ministrul delegat pentru buget în guvernul Ponta II, va trebui, pentru început, să "supervizeze" construcţia legii bugetului pentru 2013, cel mai important act al unui an fiscal, de care depinde întreaga economie. Şi ulterior, va "monitoriza" execuţia bugetară şi va negocia cu ceilalţi miniştri rectificările de peste an, stabilind de unde se taie şi cine primeşte mai mulţi bani.
Rămâne de văzut dacă bugetul pe 2013 va fi pro creştere economică sau limitativ. Deficitul bugetar a fost ţinut sub control în anii de criză, însă economia are nevoie şi de măsuri fiscale, de anumite facilităţi, de reducerea birocraţiei pentru o relansare sustenabilă a economiei.
Voinea n-ar trebui să aibă prea mari bătăi de cap cu bugetul dacă îl va păstra în echipă pe Gheorghe Gherghina, cel care a făcut bugetul României de mai bine de un deceniu - de pe poziţia de secretar de stat responsabil cu bugetul - şi unul dintre puţinii specialişti români în politici bugetare. Voinea - economist, analist, consultant, consilier şi membru în CA al Eximbank - va trebui să aducă mai mulţi bani din taxe, să continue ajustările fiscale şi să reducă deficitul bugetar, pentru atingerea ţintelor convenite cu FMI şi Comisia Europeană. România rămâne una dintre ţările europene cu una dintre cele mai reduse ponderi ale veniturilor în PIB, de 31-32%. Pe de altă parte, evaziunea fiscală - care atinge 10% din PIB în opinia unora sau chiar 20% din PIB după alţii - a devenit o problemă de securitate naţională, cu care toate guvernele s-au "luptat" verbal până acum.
Eradicarea evaziunii fiscale ar trebui să devină o ţintă strategică. Voinea va "monitoriza" atât Bugetul, cât şi Trezoreria. În Guvernul Ponta I, Voinea a fost secretar de stat responsabil de politica bugetară în Ministerul Finanţelor. S-a născut în 1975, a absolvit în 1997 Facultatea de Relaţii Economice Internaţionale din ASE, iar în 1998 a obţinut un MBA la Stockholm University School of Business. Voinea este doctor în economie. Claudia Medrega
Ministerul Energiei - Constantin Niţă. În urmă cu două decenii se ocupa de turism şi protocol pe Valea Prahovei. Acum trebuie să reformeze din temelii sistemul energetic naţional, sfâşiat de interese. Se va pricepe?
Constantin Niţă, 57 de ani, este de ieri ministrul energiei. Deputatul PSD, care a mai ocupat şi funcţia de ministru al IMM-urilor, mediului de afaceri şi comerţului, este absolvent al facultăţilor de Drept şi Studii Economice din Iaşi. Potrivit declaraţiei sale de avere, Niţă are 14 terenuri, dintre care patru au fost moştenite, un apartament şi o casă de 600 de metri pătraţi, ambele în Braşov, şi un credit de 100.000 de euro la BRD pe care trebuie să-l ramburseze până în 2023. Niţă a ajuns vedetă după o intervenţie într-o şedinţă de guvern din 2009 când s-a contrazis cu Radu Berceanu, pe atunci ministru al transporturilor, şi cu Emil Boc pe tema dimensiunii unui teren. În opinia lui Niţă, 140.000 de metri pătraţi erau echivalentul a 140 de hectare.
Din funcţia de ministru al energiei va avea în mâini soarta celor mai puternice companii la care statul mai este acţionar, Romgaz, Hidroelectrica sau Nuclearelectrica. Niţă preia un domeniu cu nevoi de investiţii evaluate la circa 100 de miliarde de euro pe termen lung, dar în care proiectele majore stau blocate de ani de zile în hârtii, deşi toţi care s-au perindat pe la guvernare nu au uitat să spună că energia, alături de agricultură, sunt marile şanse de creştere ale României.
Printre priorităţile lui Niţă ar trebui să se numere strategia energetică a României, definitivarea politicii de privatizări şi de listări a statului în domeniul energetic, atragerea de investitori în proiectele majore, aşa cum sunt reactoarele 3 şi 4 de la Cernavodă sau hidrocentrala Tarniţa-Lăpuşteşti. Roxana Petrescu
Ministerul Fondurilor Europene - Eugen Teodorovici, noul ţar al miliardelor de la Bruxelles. Numai să renunţe ceilalţi la ele
Eugen Teodorovici (41 de ani), intrat pentru prima dată în Parlament la alegerile din luna decembrie, este alegerea premierului Victor Ponta pentru Ministerul Fondurilor Europene, un cabinet cheie în mecanica executivului, având în vedere că banii Bruxelles-ului sunt printre puţinele alternative pe care Bucureştiul le are pentru a obţine finanţare. La prima experienţă într-o poziţie de ministru, Teodorovici preia portofoliul Fondurilor Europene la numai un an distanţă faţă de încheierea exerciţiului financiar actual şi după un parcurs de şase ani în care România a reuşit să atragă doar 2 miliarde din cele 19 puse la dispoziţie de UE.
Pe termen scurt el are misiunea de a "repara" pe cât posibil sistemul de absorbţie pentru ca apoi să redeseneze procesele prin care România atrage bani europeni astfel încât dezastrul din perioada 2007-2013 să nu se repete şi în următorul exerciţiu financiar de şapte ani al Uniunii Europene.
Teodorovici a ocupat poziţii în administraţia publică în ultimii 21 de ani, el fiind pe rând referent la Ministerul Transporturilor, director în cadrul unui departament de integrare europeană sau diplomat în Ministerul de Externe.
Noul şef al Fondurilor Europene se află în contact cu instituţiile UE încă din 2000, având în vedere că el a activat în cadrul Departamentului pentru Afaceri Europene, dar şi ca director al programelor de fonduri europene de preaderare. Între 2004 şi 2005 el a lucrat la Ministerul Finanţelor şi a fost director general la Autoritatea de Management pentru Fondul de Coeziune pentru ca ulterior să devină director al Autorităţii de Management pentru Infrastructură. Gabriel Razi
Ministerul Transporturilor - Relu Fenechiu. Bani mulţi pe mână, baroni şi regi de tot felul. Unde vor fi autostrăzile şi drumurile?
Relu Fenechiu, 47 de ani, noul ministrul al transporturilor şi infrastructurii în guvernul Ponta 2, este unul dintre membrii marcanţi ai aripii PNL Moldova, alături de nume precum Cristian Adomniţei sau Varujan Vosganian.
Fenechiu a absolvit Facultatea de Mecanică din cadrul Universităţii Tehnice Gh. Asachi din Iaşi şi are o diplomă de cursuri postuniversitare de la Colegiul Naţional de Apărare din Bucureşti.
Fenechiu a fost trimis în judecată de DNA în această vară, alături de trei foşti directori ai Sucursalei de Întreţinere şi Servicii Energetice Electrice Moldova, fiind acuzaţi de complicitate la abuz în serviciu în formă calificată şi continuată. Procurorii susţineau că firmele lui Relu Fenechiu (SC La Rocca SRL, Fene Grup SA) ar fi cumpărat cu 20 de miliarde de lei vechi zeci de transformatoare, pe care le-ar fi revândut societăţii Electrica Moldova la suprapreţ.
Printre priorităţile noului ministru al transporturilor trebuie să se numere construcţia unei autostrăzi peste munţi, pe rutele Sibiu-Piteşti şi Comarnic-Braşov-Făgăraş. De asemenea, Fenechiu va trebui să stimuleze procesul de construcţie de autostrăzi şi de căi ferate, în contextul în care România încă se află la coada Europei la capitolul infrastructură şi o serie de investitori străini evită România tocmai din acest motiv. Noul ministru va trebui să analizeze şi variante de construcţie a infrastructurii prin concesiune sau parteneriat public-privat.
Fenechiu ar trebui să aibă pe lista de priorităţi şi deblocarea fondurilor europene pentru infrastructură, suspendate în prezent. De asemenea, noul ministru trebuie să vegheze îndeaproape numirea unui management privat la companiile aflate în subordinea Transporturilor, precum şi privatizările unor companii precum CFR Marfă. Andreea Neferu
Ministrul marilor lucrări publice - Dan Şova. S-a înfiinţat un nou post, numai pentru el, dar nimeni nu ştie cu ce se va ocupa concret, în afară că trebuie să se întâlnească cu investitorii străini
Avocatul Dan Şova, coleg de generaţie şi prieten vechi cu premierul Victor Ponta, s-a făcut remarcat în primul rând prin bâlbele din seara referendumului de suspendare a preşedintelui Traian Băsescu din vara acestui an, când dădea ca sigură plecarea acestuia de la Cotroceni, şi prin declaraţiile din martie în care susţinea că "niciun evreu nu a suferit pe teritoriul României".
El a fost "mustrat" atunci de către Victor Ponta, iar caracterul temperamental l-a ţinut deocamdată departe de fotoliul de ministru al justiţiei, care va fi ocupat şi în Guvernul Victor Ponta II de către Mona Pivniceru.
După ce în primul guvern Ponta, Dan Şova a avut pe mână Relaţia cu Parlamentul, acum el va prelua un minister nou înfiinţat, ce îşi propune să gestioneze marile lucrări publice.
Deocamdată însă, nu este clar ce proiecte va gestiona acest minister, în condiţiile în care în prezent marile lucrări de transporturi, infrastructură sau de locuinţe sociale sunt gestionate prin Ministerul Dezvoltării Regionale (condus de către Liviu Dragnea) şi Ministerul Transporturilor (pentru care a fost propus Relu Fenechiu).
Cei trei va trebui cel mai probabil să-şi împartă un buget anual de trei-patru miliarde de euro şi să rezolve cu prioritate lucrările la Coridorul IV European ce traversează România, şi anume autostrada Constanţa - Nădlac, care presupune inclusiv traversarea Carpaţilor prin Valea Oltului.
Alte proiecte ce ar putea intra în vederile ministerului condus de către Dan Şova sunt canalele Siret - Bărăgan şi Bucureşti - Dunăre - Marea Neagră sau o serie de proiecte în parteneriat public privat, precum Casa Radio sau Esplanada din Bucureşti.
La 39 de ani, cu experienţa dobândită ca avocat timp de aproximativ zece ani, rămâne de văzut dacă Dan Şova poate gestiona asemenea proiecte. Cristi Moga
Ministerul pentru IMM-uri - Maria Grapini - trei decenii de experienţă în industria uşoară. Ce va putea face din biroul de ministru pentru micii antreprenori, cei mai afectaţi de criză
Maria Grapini, numită ministrul pentru IMM-uri, mediul de afaceri şi turismului în cabinetul Ponta, deţine afaceri în domeniul producţiei de textile (firma Pasmatex din Timişoara) şi este cunoscută ca un susţinător al industriei uşoare din România. Mai mult, începând cu 2002, ea a deţinut funcţia de preşedinte a Federaţiei Patronale a Industriei Uşoare (FEPAIUS). De profesie inginer textilist, Maria Grapini are o experienţă de peste trei decenii în domeniul industriei uşoare.
Femeia de afaceri Maria Grapini a fost aleasă în noul guvern după ce a candidat pentru un fotoliu de deputat pe listele USL din Timişoara.
Din funcţia de ministru al turismului, ea va fi responsabilă de punerea României pe harta turistică a Europei. Cel mai important este ca banii pentru turism să nu mai fie dispersaţi, fără nicio direcţie strategică, aşa cum s-a făcut până acum, ci să fie cheltuiţi pe proiecte eficiente, cu efect vizibil în economie.
Printre priorităţi s-ar putea număra atragerea de turişti străini, promovarea eficientă a destinaţiilor turistice în vederea creşterii numărului de vizitatori, dar şi investiţii în infrastructura turistică din staţiuni balneare, montane sau de pe litoral. Ca şi obiectiv al ministrului, ar putea fi trecerea pe plus a balanţei din turism, în prezent este negativă, veniturile lăsate de români pe vacanţe în străinătate sunt mai mari decât cele lăsate de străini în România.
Ca ministru al IMM-urilor şi mediului de afaceri, ea ar trebui să încurajeze şi să sprijine prin diferite politici, fiscale sau de altă natură, dezvoltarea întreprinderilor mici şi mijlocii. În prezent, din cauză că sunt împovărate de fiscalitate şi de birocraţie, multe IMM-uri abia reuşesc să fie pe linia de plutire, o parte însă sunt desfiinţate. Mirabela Tiron
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
