Reteaua terorista Al-Qaida a avertizat prin intermediul unei pagini de internet natiunile europene care participa la coalitia multinationala din Irak sa-si retraga trupele in termen de o luna sau vor suporta alte atacuri teroriste de tipul celor petrecute la Londra.
Dupa 15 august "nu va mai fi nici un alt mesaj de avertizare, doar actiuni intiparite in inima Europei", afirma mesajul semnat de brigazile Abu Hafs al-Masri, datat la 16 iulie.
De asemenea, responsabilitatea atacurilor teroriste de la Londra a fost revendicata de "Divizia europeana" a Al-Qaida, grup care a revendicat si atentatele de la Madrid din 2004 si cele de la Istanbul din 2003.
In Marea Britanie, un sondaj de opinie efectuat in perioada 15-17 iulie releva faptul ca opinia publica britanica, in proportie de doua treimi, considera ca recentele atacuri teroriste de la Londra sunt legate de implicarea Regatului Unit in razboiul din Irak.
De asemenea, 75% din britanici cred ca este inevitabila producerea de noi atentate sinucigase in Marea Britanie pe viitor.
In cadrul unei audieri a Comitetului pentru Afaceri Externe al Senatului american, generalul in retragere Barry McCaffrey, profesor la Departamentul de Relatii Internationale al Academiei militare West Point, a declarat ca "insurectia din Irak ar putea atinge apogeul intre ianuarie si septembrie 2006".
In ianuarie 2006 sunt preconizate noi alegeri legislative in Irak, fapt ce ar putea conduce la intarirea legitimitatii autoritatilor irakiene, dar ar putea atrage si o reactie violenta din partea insurgentilor islamisti.
"Daca se va mentine o tendinta pozitiva dupa alegerile din ianuarie 2006, aceasta va permite retragerea substantiala a trupelor americane pana la sfarsitul verii anului 2006", a declarat McCaffrey.
El a apreciat totodata necesitatea cooptarii liderilor politici sunniti in cadrul guvernului irakian si continuarea pregatirii trupelor de securitate irakiene, pana la un plafon care sa poata gestiona in mod autonom insurgenta.
Pana la ora actuala fortele de securitate irakiene numara 169.000 de militari si politisti, efective aflate in diverse stadii de pregatire.
Pana in 2006 se preconizeaza ca aceste trupe irakiene vor insuma 250.000 de oameni, care, bine echipati si antrenati, vor putea mentine ordinea in tara fara ajutorul fortelor coalitiei. Chiar si in cazul acestui scenariu optimist se estimeaza ca victoria finala in lupta impotriva elementelor insurgente va mai necesita inca 5 ani.
McCaffrey a identificat si cativa factori de risc care ar putea impiedica o rezolvare favorabila a situatiei irakiene.
Printre acestia se numara atat factori ce tin de presiunile politice interne la care ar putea fi supuse autoritatile americane pentru o retragere grabnica din Irak, cat si izbucnirea unui alt conflict cu tari precum Coreea de Nord, Iranul, Siria, Venezuela etc., fapt ce ar redirectiona resursele militare si politice ale Statelor Unite catre noi teatre de operatiuni.
Un studiu dat publicitatii recent la Londra de catre Oxford Research Group si Iraq Body Count arata ca din martie 2003, de la inceputul ostilitatilor in Irak, pana acum si-au pierdut viata circa 25.000 de civili irakieni. Potrivit acestui studiu, 37% dintre victimele civile irakiene au fost ucise de tirul fortelor coalitiei multinationale, cea mai mare parte a acestor pierderi de vieti omenesti survenind in timpul invaziei din martie 2003.
Insurgentii la randul lor sunt responsabili de moartea a 20% dintre victimele irakiene.
Raportul subliniaza, totodata, un nivel deosebit de ridicat (36%) al celor care au murit ca urmare a violentei criminale (accidente, rapiri, reglari de conturi) sau a confruntarilor interetnice si interconfesionale, fara legatura directa cu razboiul din Irak.
Se constata in ultima vreme o crestere constanta a numarului celor ucisi de fortele insurgente.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
