Ieri, la Bruxelles, a inceput o dezbatere apriga, la nivelul ministrilor de finante ai tarilor deja membre ale Uniunii Europene pe marginea cheltuielilor bugetare ale Uniunii. Sase dintre cele mai bogate tari ale ale UE - Marea Britanie, Germania, Franta, Olanda, Austria si Suedia - au anuntat, intr-o scrisoare adresata la finele anului trecut presedintelui Comisiei Europene, Romano Prodi, ca vor reducerea cheltuielilor bugetare de la 1,24%, cat este permis acum, la doar 1% din PIB-ul UE. Cererea vizeaza o solicitare expresa a lui Romano Prodi, care a anuntata ca largirea, la 1 mai, cu inca 10 state a UE este de natura sa ridice nivelul cheltuielilor bugetare din PIB-ul UE cu 0,24%. Diferenta este de circa 70 miliarde de lire sterline.
Ministrul britanic de finante, Gordon Brown, a lansat, in chiar ziua summitului de ieri de la Bruxelles, un apel care readuce in discutie solicitarea "celor sase" tari bogate, care sunt si cele mai importante contributoare la bugetul UE. Gordon Brown (unul dintre cei mai inversunati eurosceptici britanici, sustinatorul vehement al neaderarii tarii la euro) a declarat ca reformele UE sunt in deficit. Observatorii au inteles din aceasta declaratie o referire a ministrului britanic a decalajul considerabil intre puterea economica a tarilor deja membre (c precadere a tarilor bogate) si a celor zece care alcatuiesc "extinderea istorica" de la 1 mai a.c. Brown, citat de BBC, a spus ca UE trebuie sa reduca obstacolele care stau in calea pietei unice a srviciilor, sa inainteze cu reformele agricole si sa dea la o parte barierele comerciale dintre UE si SUA. Ministrul britanic a cerut infiintarea unui post de vicepresedinte al UE (aici intervine dezbaterea, si ea angoasata in privinta Constitutiei UE), care sa raspunda de progresele in domeniul reformei al tarilor membre, de dezvoltarea pietei muncii si a politicilor de competitie economica.
Una dintre publicatiile Uniunii, EUObserver, anunta ca membrii Comisiei Europene le vor da ministrilor de finante din "cele sase" state reticente la sporirea cheltuielilor un raspuns negativ. Cotidianul comenta ca acesta este doar inceputul unei lupte infocat in interiorul UE pe marginea bugetelor. Discutia ajunge la una dintre prioritatile stabilite de liderii UE la Lisabona, potrivit careia pana in 2010, Uniunea ar trebui sa devina cea mai competitiva dintre economiile lumii. Analistii comenteaza ca extinderea cu cele 10 state sarace din Europa Centrala si spatiul mediteranean, ca si cea cu Bulgaria si Romania, preconizata in 2007, pun serios problema atingerii dezideratului de la Lisabona, cata vreme toate noile membre sunt mai sarace, mai putin eficiente economic si cer mai multi bani.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
