Principalele partide care s-au inscris in competitie sunt Partidul Democrat (DS) al presedintelui pro-occidental Boris Tadici si formatiunea ultranationalista Partidul Radical Sarb (SRS), condusa de Tomislav Nikolici. Potrivit ultimelor sondaje, SRS era creditat cu 34% din intentiile de vot, dar nu devansa decat cu un procent pe proeuropenii din DS.
Un rol foarte important era dat formatiunii nationaliste moderate a premierului Vojislav Kostunita, Partidul Democrat din Serbia (DSS), clasata pe locul trei in sondaje. Formatiunea ar putea juca un rol important in formarea viitoarei coalitii guvernamentale, in conditiile in care niciuna din cele doua partide nu era asteptata sa castige majoritatea parlamentara.
DSS a fost partenera de coalitie cu DS al presedintelui Tadici, dar Kostunita a demisionat din functia de prim-ministru in luna martie in urma neintelegerilor legate de administrarea situatiei dupa declararea independentei provinciei Kosovo. De aceea, analistii sunt de parere ca, in urma vechilor conflicte, sansele sunt slabe ca fostul premier sa-i aleaga tot pe democrati pentru o viitoare coalitie de guvernare.
Cele circa 8.600 de sectii de vot s-au deschis la ora locala 7.00 (8.00 ora Romaniei) si s-au inchis la ora locala 20.00 (21.00 ora Romaniei). Inca de la primele ore ale diminetii, participarea la vot era destul de mare, ajungand pana la ora 10 la 9,98%.
Alegeri au fost organizate si pentru sarbii din Kosovo in ciuda avertismentelor ONU. Cei mai multi oficiali kosovari s-au temut ca nu cumva in nordul tarii (unde se afla cea mai mare parte a sarbilor) sa nu izbucneasca violente.
Kosovo si-a proclamat independenta pe 17 februarie, fiind subiect de conflict in cadrul coalitiei de guvernamant si intre Serbia si tarile occidentale care au recunoscut noul stat. Printre statele care nu au recunoscut independenta Kosovo se numara si Romania.
Presedintele roman Traian Basescu a declarat la sfarsitul saptamanii trecute ca este exclusa o eventuala schimbare de pozitie a Bucurestiului fata de Kosovo si ca autoritatile romane vor continua sa nu recunoasca independenta acestei provincii. "Este exclus ca Romania sa-si schimbe pozitia fata de Kosovo", a spus Basescu.
"Alegerile din 11 mai sunt un fel de referendum in care cetatenii vor decide daca Serbia va fi sau nu o membra a Uniunii Europene", a declarat presedintele Boris Tadici in campania electorala.
Liderul DS a declarat in mai multe randuri ca aderarea la UE este singura cale de a atrage investitii straine, de a crea locuri de munca si de a creste standardele de trai ale sarbilor. El a incercat de la 17 februarie sa impace opozitia ferma impotriva in-dependentei Kosovo cu mentinerea relatiilor cu tarile europene care au recunoscut noul stat.
Uniunea Europeana a semnat saptamana trecuta Acordul de sta-bilizare si asociere cu Serbia, act care reprezinta un prim pas al aderarii acesteia la UE. Mai mult, pentru a le demonstra sarbilor beneficiile apro-pierii de Uniune, 17 state membre ale UE au decis sa acorde gratuit vize pentru marea majoritate a cetatenilor sarbi.
Pactul nu va fi ratificat insa pana cand Serbia nu va coopera fara rezerve cu Tribunalul pentru crime de razboi de la Haga, dar odata ratificat Belgradul va beneficia de relatii comerciale mai apropiate cu tarile UE si de o relaxare a regimului vizelor.
In urma semnarii acordului cu UE, Tadici a primit amenintari cu moartea, iar opozitia l-a acuzat de tradare a tarii si au lipit mai multe afise electorale cu sloganul "Tadici e Iuda".
Radicalii, care au castigat la ultimele alegeri majoritatea celor 250 de locuri ale Parlamentului, au sustinut in campania electorala ca, de la caderea lui Slobodan Milosovici acum opt ani, relatiile cu Vestul au adus sarbilor numai saracie si umilinta. SRS au promis relatii mai stranse cu Moscova decat cu Bruxellesul, limitarea coruptiei si a somajului, precum si reintregirea teritoriala a Serbiei prin reunificarea cu Kosovo.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
