În urma atacurilor de pe 11 septembrie SUA duc un război cu totul diferit, mai puţin costisitor decât cele din trecut, dar dus în întregime, pentru prima dată în istoria naţiunii, pe datorie. Acest lucru are consecinţe profunde asupra situaţiei economice şi financiare a ţării. De aproape zece ani operaţiunile militare din Afganistan şi Irak sunt cel mai vizibil front al războiului contra terorismului. Luate împreună, acestea nu sunt nici cele mai lungi războaie din istoria SUA, nici cele mai costisitoare, scrie Bloomberg.
Războiul din Vietnam este cel mai lung, iar costurile luptelor din Afganistan şi Irak au urcat la cel mult 1,2% din PIB, faţă de 2,3% din PIB în cazul celui vietnamez sau 35,8% din PIB pentru cel de-al Doilea Război Mondial.
Ciudăţenia războiului contra terorii constă însă că în timpul lui SUA au acumulat cele mai mari datorii din istorie, iar finanţarea lui s-a făcut pe fondul reducerii taxelor, politică promovată de preşedintele George W. Bush.
În 2001 SUA aveau datorii de 5.600 de miliarde de dolari. Până în 2011 aceasta a sărit de 14.000 de miliarde de dolari. În această perioadă bugetul apărării a urcat de la 316 miliarde de dolari la 708 miliarde de dolari, iar finanţarea de război însumează aproape 1.300 de miliarde de dolari, potrivit datelor Departamentului pentru Apărare.
"Impactul evenimentelor de pe 11 septembrie a fost că a distrus orice urmă de disciplină fiscală la Washington, a mărit foarte mult deficitul bugetar şi a determinat guvernul să se implice în economie şi să extindă angajamentele militare din străinătate. Într-un fel, teroriştii au reuşit să împingă Washingtonul să facă lucruri foarte neînţelepte privitoare la finanţele naţiunii", spune analistul Ed Yerdeni, citat de MarketWatch. În 2001 Yerdeni era analist-şef pe investiţii la Deutsche Bank.
La rândul lui, analistul apreciază că la zece ani după atentatele din SUA întreaga structură financiară americană este într-o stare mult mai gravă decât era în 2000 şi 2001.
"Creditele ipotecare, datoriile ioptecare, datoriile guvernului, mai puţin oameni angajaţi şi o populaţie în creştere, SUA stau mult mai rău decât stăteau înaintea evenimentelor", spune el.
David Rosenberg, economist-şef la Merrill Lynch în 2001, arată că atacurile din septembrie 2001 au provocat un şir de evenimente care se fac încă simţite.
"În cele din urmă SUA au dus două războaie şi, în mod greşit, în loc să majoreze taxele, le-a tăiat. S-a ajuns la decizia de a lupta nu doar un război, ci două, şi la nevoia de a stimula cheltuielile prin reducerea taxelor. Aceasta a dus la creşterea necontrolată a deficitului bugetar", spune Rosenberg.
despre modul în care renaşte cartierul new-yorkez Manhattan, afectat de atentatele teroriste de acum zece ani.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
