Statele Unite si Uniunea Europeana au respins ieri cererea Iranului de a reveni la masa tratativelor in privinta programului sau nuclear, aratand ca atata vreme cat Teheranul isi continua activitatile de imbogatire a uraniului la facilitatile nucleare de la Isfahan si Natanz, nu se poate derula nici o negociere.
In conditiile agravarii crizei iraniene si a persistentei instabilitatii din Nigeria, analistii economici apreciaza ca pretul petrolului pe pietele internationale ar putea ajunge pe termen scurt pana la 100 de dolari pe baril.
"Pana cand Iranul nu-si suspenda activitatile nucleare, nu avem ce sa discutam", a declarat transant secretarul de stat american Condoleezza Rice.
Acest refuz de a continua tratativele cu Teheranul a fost insotit de declaratii care sa sublinieze capacitatea statelor occidentale de a raspunde in forta impotriva oricarei amenintari. Presedintele francez Jacques Chirac a anuntat ieri intr-un discurs tinut la o baza navala din Bretania ca fortele militare franceze sunt capabile sa riposteze puternic fata de "capacitatea de actiune" a oricarei tari ostile. Seful statului francez a aratat ca "acest raspuns ar putea fi unul conventional, dar poate fi si de alta natura", lasand loc speculatiilor ca este vorba de folosirea armamentului atomic. Desi aparent discursul era indreptat impotriva potentialilor teroristi, este evident ca Chirac dorea sa transmita un mesaj asa- numitelor "state paria" de pe arena internationala, adica "cele care ar folosi metode teroriste impotriva noastra, ca si cele care intentioneaza sa foloseasca intr-un fel sau altul arme de distrugere in masa". Iranul ar fi trebuit sa simta ca este vizat de aceste declaratii mai mult sau mai putin voalate.
De partea cealalta a Atlanticului, in Statele Unite, oficiali din cadrul Pentagonului au tinut sa precizeze ca armata americana este capabila sa desfasoare in orice moment 15 brigazi de lupta, in orice colt de pe glob, in pofida angajamentului asumat in Irak. "Trebuie sa fie clar, avem capacitatea de a ne implica in orice conflict in cazul in care presedintele ne cere acest lucru", a tinut sa sublinieze Francis Harvey, seful Fortelor terestre ale SUA. Aceste pozitii vin sa contrazica temerile conform carora fortele militare ale Statelor Unite sunt incapabile sa lupte pe doua fronturi si sunt deja la limita capacitatilor lor operationale. Fortele terestre ale SUA numara in prezent 487.000 de militari, insa exista planuri de crestere a numarului acestora in urmatorii sase ani.
In ciuda declaratiilor dure ale oficialilor occidentali, calea de actiune preconizata in acest moment de catre statele UE ca si de SUA este de convocare a unei reuniuni de urgenta a Agentiei Internationale pentru Energia Atomica (AIEA) pe 2 februarie care sa ia in discutie chestiunea programului nuclear iranian. Detaliile strategiei privitoare la Iran au fost discutate in cadrul unei convorbiri telefonice purtate de presedintele american George W. Bush cu cancelarul german Angela Merkel. Liderul de la Berlin a precizat ca "urmatoarea etapa in chestiunea iraniana este de a ajunge la o pozitie cat mai hotarata a Consiliului Guvernatorilor AIEA, urmand ca apoi sa se puna problema sesizarii Consiliului de Securitate".
Intentia occidentalilor de a sesiza Consiliul de Securitate al ONU se ciocneste insa de opozitia tacita a Rusiei si Chinei care au puternice interese economice in Iran si ar prefera ca aceasta situatie sa fie rezolvata fara a se ajunge la sanctiuni economice sau de alta natura impuse de forurile internationale Teheranului. Strategia Rusiei este de a temporiza cat mai mult posibil, diplomatii rusi propunand chiar o reuniune informala a Consiliului de Securitate in aceasta privinta si asteptarea reuniunii ordinare a AEIA prevazuta a avea loc in martie. Moscova a propus de asemenea o solutie de rezolvare a crizei prin exportul catre Iran de material nuclear care sa poata fi folosit numai la producerea energiei electrice, insa oficialii de la Teheran au respins aceasta idee.
Pe de alta parte, China se afla in expectativa in aceasta privinta. Beijingul este unul din cei mai mari importatori de titei iranian, anul trecut partea chineza achizitionand 300.000 de barili de petrol pe zi din Iran. De asemenea, compania petroliera chineza Sinopec intentioneaza sa investeasca 2 miliarde de dolari in exploatarea unui gigantic camp petrolifer din sudul Iranului. In aceste conditii oficialii chinezi nu doresc sa se ajunga la impunerea de catre Consiliul de Securitate a unui embargo petrolier Iranului, insa fideli liniei politice traditionale urmate de Beijing, nu vor risca nici sa fie izolati in cadrul organismelor internationale. Exista insa deja precedentul Sudanului cand Beijingul si-a folosit dreptul de veto in Consiliul de Securitate pentru a nu se ajunge la aplicarea de sanctiuni acestei tari in care China are foarte puternice interese economice.
In semn de sfidare a presiunilor occidentale, presedintele ultraconservator iranian Mahmoud Ahmadinejad a efectuat ieri o vizita in Siria intr-o incercare de a sugera ca cei doi aliati (inclusi de presedintele Bush pe "Axa Raului"), ambii vizati de amenintarea cu sanctiuni, nu vor fi intimidati de catre comunitatea internationala. mihnea.anastasiu@zf.ro
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
