Martens a vorbit despre o posibila „cooperare" intre cele trei mari familii politice care se afla la originea constructiei europene, „crestin-democratii din PPE, social-democratii si liberalii". In fata unei ascensiuni a „populistilor si euroscepticilor", „trebuie mai mult ca niciodata sa realizam aceasta cooperare", a subliniat liderul PPE.
Potrivit rezultatelor alegerilor, PPE a obtinut 263 de mandate, urmati de socialisti cu 163 si de liberali, cu 80. Numarul total al europarlamentarilor este de 736.
Liderul grupului parlamentar al liberalilor, britanicul Graham Watson, nu a refuzat aceasta oferta, dar pare pregatit sa puna conditii.
Avand in vedere rezultatul alegerilor, „concluzia cea mai logica este gasirea unei aliante de centru-dreapta pentru a controla acest Parlament, dar ceea ce doresc eu este o adevarata alianta politica si ideologica, mai degraba decat un aranjament tehnic asa cum s-a mai facut in trecut", a declarat Watson. El s-a referit la „o coalitie de trei partide", intre PPE, liberali si social-democrati.Conservatorii, apropiati mai degraba de liberali
Watson a vorbit si despre impartirea celor mai importante posturi europene. Astfel, sustine Watson, daca liberalii ii vor ajuta pe conservatori sa obtina un nou mandat de presedinte al Comisiei Europene (care expira in acest an) pe portughezul Jose Manuel Barroso, atunci „acestia ar fi poate mai intelepti daca nu ar insista sa aiba si functia de presedinte al Parlamentului European" si „sa o lase liberalilor si social-democratilor", a declarat Watson.
In prezent, functia de presedinte al Parlamentului European este detinuta de conservatorul Hans-Gert Pottering.
Ofensiva extremei drepte
Extrema dreapta si-a adjudecat un numar important de mandate in Parlamentul European in urma alegerilor. Victoria partidelor de extrema dreapta s-a datorat perioadei de criza financiara, in care celelalte partide, in special cele de stanga (marile infrante), nu au reusit sa-si structureze un discurs coerent, potrivit AFP.
Cele mai mari surprize au avut loc in Olanda, unde Partidul pentru Liberatate, formatiune islamofoba, s-a clasat pe locul doi, si in Marea Britanie, unde partidul eurofob Ukip a iesit pe locul doi, inaintea Partidului Laburist, aflat la putere.
Alegerile europarlamentare din acest an au fost marcate de un absenteism record, care s-a ridicat la 43,5%.
Extrema dreapta trebuie sa formeze un grup stabil in PE pentru a avea un impact semnificativ
Expertii considera ca, in pofida rezultatelor favorabile obtinute de formatiunile radicale la alegerile europene, totul va depinde de capacitatea lor de a forma un grup stabil, care sa aiba un impact in Parlamentul European (PE), relateaza Euronews in pagina electronica. Participarea extrem de scazuta la alegerile europene pare sa fi fost in beneficiul partidelor de extrema dreapta. In Austria, Danemarca, Finlanda, Grecia, Ungaria, Italia, Olanda, Romania si Marea Britanie, extrema dreapta a realizat progrese moderate sau chiar semnificative, noteaza publicatia electronica EUObserver.
Totusi, in Belgia, Franta si Polonia, extrema dreapta a cunoscut pierderi importante. In total, partidele de extrema dreapta au acumulat cu opt mandate mai mult decat la alegerile europene din 2004. „Cresterea in importanta a extremei drepte este intr-adevar un semn rau si aceasta este legata clar de recesiunea economica", a declarat editorul revistei antifasciste lunare Searchlight, din Marea Britanie. „Acesta este rezultatul complet predictabil al consecintelor sociale ale crizei financiare. Este o tendinta deosebit de ingrijoratoare, in special in Austria si Olanda", a adaugat el. In Olanda, partidul antiislamic si antieuropean al lui Geert Wilders a obtinut peste 16% din voturi, plasandu-l pe a doua pozitie in urma crestin-democratilor premierului Jan Peter Balkenende.
In Marea Britanie, scandalul deconturilor (izbucnit dupa ce au fost publicate facturi in care parlamentarii au folosit banii publici pentru a-si moderniza casele, curata piscinele sau sa-si cumpere vesela scumpa) a contribuit la obtinerea de catre Partidul National Britanic a primului sau mandat in Parlamentul European, in timp ce in Austria Partidul Libertatii, principala formatiune de extrema dreapta, a castigat peste 13 procente, dublandu-si rezultatul din 2004. In Finlanda, Partidul Finlandezilor Adevarati, antiimigratie si antieuropean, care are doar cinci mandate in parlamentul national, a castigat un mandat in legislativul european, din cele 13 atribuite acestei tari. In Ungaria, partidul Jobbik de extrema dreapta intra pentru prima oara in Parlamentul European, cu trei eurodeputati, dupa ce a ajuns pe pozitia a treia, cu 15 procente din voturile exprimate. In Romania, procentul de sapte procente inregistrat de partidul de extrema dreapta Romania Mare ii confera doua mandate in Parlamentul European. Diana Iliescu - Mediafax
Absenteism record la alegerile europene.
Aproape 60% dintre alegatorii din UE au preferat sa stea acasa
- Rata de participare la alegerile europene a fost de 43,5 %, ceea ce inseamna un absenteism record de 56,4 %, potrivit unei estimari provizorii publicate duminica seara de Parlamentul European.
- In 2004, absenteismul a atins 54,6 %. Presedintele in exercitiu al Parlamentului European, germanul Hans-Gert Poettering, a „deplans rata slaba de participare", apreciind ca „partidele politice si presa ar trebui sa examineze modalitatile de a-si ameliora modul in care mesajul Parlamentului poate fi transmis".
- Presedintele Comisiei Europene Jose Manuel Barroso a considerat implicit ca oamenii politici nationali din UE sunt responsabili si ei de interesul scazut al cetatenilor lor pentru Europa. „Participarea, comparativ cu cea din 2004, nu poate fi satisfacatoare. Oamenii politici nationali, ale caror dezbateri raman adeseori centrate pe probleme nationale, trebuie sa se prezinte ca niste actori atat nationali, cat si europeni", a declarat el intr-un comunicat.
- Circa 388 de milioane de europeni au fost chemati la urne in 27 de state membre. Slovacia 19,6%, Lituania 20,8%, Cehia 27,8%, Romania 21,2% si Polonia 27,4% au inregistrat cele mai mari rate de absenteism. La polul opus se situeaza tarile unde votul este obligatoriu: Belgia (85,8%), Cipru (59,4%), Luxemburg (91%).
Pentru mai multe detalii click aici.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
