Iranienii sunt chemati la urme astazi pentru a-si alege un nou sef al statului, in vreme ce, in ajunul scrutinului, zeci de mii de iranieni au iesit pe strazile marilor orase intr-o atmosfera ce a amintit corespondentilor de presa de situatia de acum 30 de ani din timpul Revolutiei islamice cand islamisii au rasturnat monarhia.
In ciuda faptului ca este sustinut de liderul spiritual Ayatollah Ali Khamenei, presedintele islamist Mahmoud Ahmadinejad - poate unul dintre cei mai detestati lideri musulmani in ocii lumii occidentale - are mari probleme in a castiga un al doilea mandat.
Sansele lui Hossein Moussavi
Principalii competitori in alegeri sunt actualul presedinte, Mahmoud Ahmadinejad (53 de ani), care se afla in fruntea tarii din 2005, si conservatorul moderat Mir Hossein Moussavi (67 de ani), premier al Iranului in perioada 1981-1989. Acesta din urma beneficiaza de o puternica sustinere in randul tinerilor care spera in acordarea libertatilor individuale.
Ceilalti doi care spera sa fie alesi sunt Mehdi Karoubi (reformator) si Mohsen Rezai (conservator). In centrul dezbaterilor din campania electorala s-au aflat relatiile externe ale Iranului cu celelalte state, in special cu Israelul si Statele Unite, si programul nucelar al tarii.
Analisii politici prevad o victorie a lui Moussavi in alegerile de azi, avand in vedere popularitatea scazuta a lui Ahmadinejad.
Ce se va intampla insa daca va castiga Moussavi? Analistii israelieni sustin ca nu vor avea loc schimbari semnificative deoarece deciziile cheie sunt luate de liderul spiritual al Iranului, marele Ayatollah Ali Khamenei (69 de ani).
"A sti cine este ales presedinte nu este deci important. Cu atat mai mult cu cat toti candidatii sustin continuarea programului nuclear in Iran", a declarat Dore Gold, presedinte al Jerusalem Centre for Public Affair, consilier apropiat al premierului israelian Benjamin Netanyahu.
"Daca Moussavi va castiga, el nu va putea neaparat schimba politica externa a Iranului, dar va putea imbunatati imaginea tarii pe plan extern. El va putea realinia directia politicii externe intr-o anumita directie, dar nu se vor produce schimbari majore", a declarat la randul sau Ali Nader, expert al RAND Corporation.
1979 - 2009 - intre sahul Reza Pahlavi si Ahmadinejad
Corespondentii BBC si Financial Times au relatat ca mii de oameni au iesit de pe strazile din Teheran in urma ultimei dezbateri electorale, desfasutata marti, a lui Ahmadinejad cu rivalii sai, multi dintre ei fiind sustinatorii adversarilor presedintelui.
Atmosfera este identica celei de acum 30 de ani (in timpul Revolutiei Islamice, cand s-a pus capat monarhiei iraniene a sahului Shah Mohammad Reza Pahlavi). Mesajul este unul singur: Ahmadinejad trebuie sa plece asa cum s-a intamplat si cu Shah in 1979, scrie FT.
In cadrul ultimei dezbateri televizate, Ahmadinejad i-a acuzat pe rivalii sai ca au mintit si au legaturi cu Israelul. El i-a mai acuzat de minciuna in legatura cu situatia economica a statului si de complot impotriva sa.
"Asemenea insulte si acuzatii impotriva guvernului sunt o intoarcere la metodele folosite de Hitler, de a repeta minciunile si acuzatiile pana cand toata lumea le va crede", a declarat actualul presedinte iranian.
Venit in fruntea tarii in 2005, Ahmadinejad este acuzat de adversarii sai ca a mintit continuu in legatura cu performantele economiei sub administratia sa. In timpul presedintiei sale, inflatia a ajuns de la 10% la aproximativ 25 de procente, iar rata somajului a trecut de 12%. Intr-un interviu televizat recent, actualul presedinte a "micsorat" rata inflatiei de la 25 la 15%.
In timpul presedintiei sale, el a avut o atitudine dura fata de Statele Unite si fata de Israel, pe care l-a numit chiar "cadavru imputit".
Statul evreu acuza Teheranul ca ajuta organizatiile radicale islamiste, miscarea libaneza Hezbollah si cea palestiniana Hamas, ambele fiind dusmanii sai declarati. Israelul a condus o ofensiva militara devastatoare impotriva Hamas in Fasia Gaza, la sfarsitul lui 2008 si inceputul lui 2009, si a avut infruntari cu Hezbollah in timpul celui de-al doilea razboi din Liban, in 2006.
Programul nucelar iranian a tensionat relatiile Teheranului cu statele occidentale, Statele Unite condamnand in nenumarate randuri acest plan. Iranienii dezmint insa ca ar vrea sa construiasca bomba nucleara si nu scapa nici o ocazie sa aminteasca faptul ca Israelul este singura putere nucleara din Orientul Mijlociu.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
