Parlamentarii ucraineni au demis ieri, intr-un gest surprinzator, Cabinetul premierului Iuri Ehanurov din cauza recentului acord ruso-ucrainean cu privire la pretul gazelor naturale pe care Ucraina il va plati incepand cu 1 ianuarie.
Din cei 450 de deputati ai Radei ucrainene, 250 s-au pronuntat pentru demiterea actualului cabinet. Primul-ministru Iuri Ehanurov, care a fost instalat in fruntea guvernului in septembrie anul trecut dupa demiterea Iuliei Timoscenco, se angajase in prelabil ca pretul gazelor pentru consumatori va ramane neschimbat in ciuda acordului cu compania rusa Gazprom. Parlamentarii ucraineni si-au exprimat indoiala in privinta capacitatii actualei puteri de a pastra locurile de munca din industrie in conditiile cresterii costurilor de productie ca urmare a dublarii pretului gazelor din import. Unul din principalii artizani ai caderii guvernului Ehanurov a fost chiar predecesoarea sa, Iulia Timoscenco.
Acordul incheiat la Moscova saptamana trecuta stipula aproape dublarea pretului pe care Ucraina urma sa il plateasca pentru gazele importate din Rusia de la 50 la 95 de dolari 1.000 de metri cubi. Cu toate acestea, pretul platit de partea ucraineana ramane mult sub cel de pe piata internationala, in Europa Occidentala pretul gazului rusesc fiind de peste 220-230 de dolari pentru 1000 de metri cubi. Chiar presedintele Viktor Iuscenco a descris acordul cu partea rusa drept o victorie pentru Ucraina, deoarece a evitat cresterea de peste patru ori a pretului gazelor asa cum insista Gazprom.
Ehanurov va ramane la carma guvernului pana cand se va forma un nou guvern. El a pus votul parlamentarilor pe seama apropierii termenului alegerilor legislative programate in luna martie. Este al doilea cabinet ucrainean demis in decurs de doar sase luni, ceea ce pune in evidenta instabilitatea politica pronuntata a tarii.
Sondajele de opinie indica faptul ca populatia ucraineana este din ce in ce mai dezamagita de performanta actualei "puteri portocalii" instalata in decembrie 2004 ca urmare a unei manifestatii-maraton, desfasurata in piata centrala din Kiev. Desi a venit la putere cu promisiunea eradicarii coruptiei din preajma administratiei, actuala putere pare ca a inlocuit pur si simplu cercurile de interese.
In locul vechilor oligarhi care se invarteau in jurul fostului presedinte pro-rus Leonid Kucima, au aparut taberele grupate in spatele presedintelui Iuscenko sau al fostului prim-ministru Iulia Timoscenco. Debarcarea acesteia din fruntea guvernului in septembrie anul trecut, ca si aducerea in locul ei a lui Iuri Ehanurov, cunoscut pentru legaturile sale cu liderii filorusi influenti din estul Ucrainei, au fost considerate de analisti semnalele unui compromis la care a ajuns presedintele Iuscenco cu reprezentantii vechii puteri de la Kiev. Scopul acestei intelegeri ar fi tocmai marginalizarea Iuliei Timoscenco si a apropiatilor acesteia.
Intreaga disputa dintre Gazprom si autoritatile de la Kiev a inceput la sfarsitul anului trecut cand gigantul rus a comunicat partii ucrainene ca doreste o crestere a pretului gazelor pe care le livreaza in aceasta tara, de la 50 la 160 de dolari pentru 1000 de metri cubi. Responsabilii ucraineni au refuzat aceasta cerere invocand ca au un contract cu Gazprom inca in derulare si acuzand motivatia politica a gestului partii ruse.
Ucrainenii au pretins ca Moscova foloseste pretul gazelor naturale pentru a santaja Kievul sa abandoneze orientarea sa ferm pro-occidentala. Argumentele ucrainenilor au fost intarite si de comparatia cu pretul gazelor platit de alte state din fosta Uniune Sovietica ramase fidele Moscovei si care primesc materii prime la preturi mult mai mici (spre exemplu Belarusul primeste gaze naturale pentru 48 de dolari 1000 de metri cubi). In momentul refuzului Kievului de a accepta noul pret, Gazprom a supralicitat si a cerut exact pretul pietei - adica 230 de dolari pentru 1000 de metri cubi. Moscova a insistat tot timpul ca intreaga disputa nu are un substrat politic si ca tratamentul preferential aplicat altor state din fosta URSS se datoreaza conditiilor mai bune pe care le ofera acestea pentru transportul gazelor naturale catre Europa Occidentala. Belarusul, spre deosebire de Ucraina, a vandut gazoductul care ii traverseaza teritoriul si care aprovizioneaza Polonia si Germania catre Gazprom.
La inceputul anului Rusia a oprit furnizarea de gaze naturale Ucrainei, insa a fost curand fortata sa poarte tratative cu aceasta la presiunile statelor europene. Dependente in buna masura de livrarile de gaze naturale rusesti, sta-tele europene au constatat diminuarea cantitatilor livrate de catre partea rusa. Gazprom a insistat ca aceste scaderi se datoreaza faptului ca ucranenii au furat din gazele naturale destinate clientilor din Europa Occidentala, insa a decis pana la urma sa caute un compromis cu Kievul pentru a nu-i fi compromisa credibilitatea in randul partenerilor sai comerciali din vest.
Solutia imbratisata in final presupune ca Gazprom va primi 230 de dolari pentru 1000 de metri cubi de gaze naturale livrate Ucrainei, insa ca aceasta va plati doar 95 de dolari pentru aceeasi cantitate, diferenta fiind suportata de compania RusUkrEnergo, aceasta amestecand gazul importat din Rusia cu cel mai ieftin provenind din Asia Centrala pentru a obtine pretul pe care a acceptat Ucraina sa-l plateasca. mihnea.anastasiu@zf.ro
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
