Premierul sarb Vojislav Kostunita a anuntat la sfarsitul saptamanii demisia intregului Guvern din cauza conflictelor din interiorul cabinetului in legatura cu independenta Kosovo si a relatiilor cu Uniunea Europeana, aruncand tara intr-o adevarata criza politica.
Presedintele Boris Tadici a declarat la scurt timp ca va organiza alegeri anticipate in curand, acestea fiind "singura modalitate democratica pentru sarbi de a alege calea tarii de acum incolo", adica de a alege intre partidele nationaliste si cele pro-occidentale.
"Guvernul sarb nu mai are o politica unita intr-o problema importanta legata de viitorul tarii: Kosovo. Un astfel de Guvern nu poate sa mai functioneze. Este sfarsitul Guvernului, trebuie sa oferim mandatul poporului", a declarat Kostunita intr-o conferinta.
Executivul blocase cu o zi inainte o rezolutie sustinuta de Kostunita privind suspendarea oricarei apropieri de UE din cauza independentei Kosovo. Propunerea fusese facuta de Partidul Radical Sarb (ultranationalist), al carui reprezentant, Tomislav Nikolici, a candidat la alegerile prezidentiale de luna trecuta impotriva actualului presedinte Boris Tadici.
Demisia Guvernului reprezinta prima criza majora dupa proclamarea independentei Kosovo. Alegerile care vor fi convocate reprezinta o optiune esentiala a electoratului pentru viitorul Serbiei, intrucat cei care vor fi alesi pot raci legaturile cu Bruxellesul.
Atmosfera alegerilor va semana cu turul al doilea al alegerilor prezidentiale din 3 februarie, cand presedintele pro-occidental Boris Tadici s-a confruntat cu ultranationalistul Tomislav Nikolici. Acesta din urma anuntase ca nu doreste nicio colaborare cu Uniunea Europeana, fiind mai apropiat de Rusia.
Majoritatea tarilor blocului comu-nitar au recunoscut independenta fostei provincii separatiste, fapt ce a facut ca Serbia sa-si retraga ambasadorii din tarile respective. Putini sunt insa partenerii europeni ai Serbiei care nu au recunoscut Kosovo. Alaturi de cel mai important nume, Rusia, se numara Romania, Cipru si Grecia.
Uniunea Europeana doreste ca Belgradul sa inceapa negocierile de aderare, dar pierderea a 15% din teritoriul tarii prin independenta Kosovo si planurile diferite de actiune ale partidelor pro-occidentale si ale celor nationaliste pot afecta grav viitorul european al Serbiei.
Coalitia de la guvernare este formata din Partidul Democrat (DS, condus de premierul Kostunita), Partidul Democrat din Serbia (DSS, al carui lider este presedintele Tadici), G17 Plus si Noua Serbie.
Astazi Guvernul este asteptat sa se reuneasca pentru a decide dizolvarea Parlamentului si convocarea alegerilor anticipate, cel mai probabil la data de 11 mai, cand sunt programate si alegerile municipale si cele regionale. Conform Constitutiei Serbiei, presedintele dizolva Parlamentul la propunerea Guvernului.
De la proclamarea independentei Kosovo din 17 februarie, Kostunita s-a opus ambitiilor presedintelui Tadici de a se apropia de Uniunea Europeana.
Premierul demisionar al tarii a declarat in mai multe randuri ca Serbia nu va adera la Uniunea Europeana decat cu Kosovo ca parte integranta a sa.
Inca de la inceputul lunii februarie, Vojislav Kostunita a blocat semnarea Acordului UE-Serbia, acord care avea drept scop intarirea relatiilor economice dintre cele doua parti.
Tot la sfarsitul saptamanii trecute ministrul sarb al educatiei Zoran Loncar a cerut Uniunii Europene, in special comisarului pentru extindere Olli Rehn sa comunice clar daca Bruxellesul recunoaste frontierele Serbiei, in contextul in care majoritatea statelor membre ale UE au recunoscut independenta provinciei Kosovo. Loncar a reiterat cererile lui Kostunita catre Uniunea Europeana.
"Olli Rehn facea comentarii referitoare la tot ce se intampla in Serbia, iar acum pastreaza tacerea cand premierul il intreaba public daca Uniunea Europeana recunoaste frontierele Serbiei", a afirmat ministrul educatiei.
"Pana acum Rehn era bun sa analizeze situatia Serbiei, facand o serie de recomandari si stabilind si mai multe conditii. De ce nu le spune acum sarbilor daca Uniunea Europeana respecta frontierele Serbiei sau daca observa ca 15% din teritoriul Serbiei lipseste?", a intrebat retoric oficialul sarb.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
