Decretul a fost emis la sfarsitul lunii octombrie, in urma acuzarii cetateanului roman de etnie roma Nicolae Mailat de asasinarea italiencei Giovannei Reggiani, pe care ar fi jefuit-o si ar fi lasat-o sa moara la marginea Romei. Noile masuri permiteau prefectilor sa expulzeze orice strain care reprezinta un pericol pentru siguranta publica. Cetateanul expulzat nu se putea intoarce in Italia mai devreme de trei ani dupa punerea in aplicare a ordinului, iar in cazul incalcarii interdictiei era pasibil de o pedeapsa cu inchisoarea de pana la trei ani.
Noua lege a intrat in vigoare pe 2 noiembrie, dupa adoptarea sa de catre Consiliul de Ministri (Executivul italian) sub forma unei ordonante de urgenta, dar avea nevoie de aprobarea Parlamentului. Senatul a aprobat decretul la 6 decembrie, lucru considerat un vot de incredere pentru cabinetul Prodi.
Pe langa crima comisa de cetateanul roman, la adoptarea acestor masuri a participat si campania impotriva romanilor inceputa in vara de primarul Romei Walter Veltroni, liderul Partidului Democrat, care a declarat in mai multe randuri ca vor fi aprobate masuri dure impotriva romanilor, daca autoritatile de la Bucuresti nu-si vor asuma responsabilitatea pentru infractiunile comise de acestia pe teritoriul italian. Decizia guvernului italian de a renunta la aceste masuri a venit in urma mai multor erori semnalate de presedintele italian Georgio Napolitano, pe care proiectul le are in forma sa finala.
Vannino Chitti a declarat ca va fi emis un alt decret, la care se lucreaza in prezent si care va fi dezbatut si supus aprobarii in sedinta de guvern din 28 decembrie, inainte de termenul la care ar expira pre-vederile actualei legi (31 de-cembrie). Noul decret va per-mite de ase-menea expul-zarea cetatenilor care reprezinta un pericol si va interzice revenirea in Italia a romanilor expulzati deja.
Dupa anuntul de renuntare la acest decret, s-a nascut temerea conform careia cetatenii expulzati se vor intoarce in Italia.
Seful statului italian contesta un articol referitor la pedepsele severe pentru persoane care instiga la acte de discriminare pe baza de gen, rasa, origine etnica, religie, handicap, varsta, tendinte sexuale. Articolul a fost introdus in decret de catre Senat, fiind contestat insa de opozitie pentru referirile gresite la tendintele homo-fobe. Problema este ca in acest decret articolul res-pectiv face referire la Tratatul de la Amsterdam (care se refera la drepturile cetate-nilor comunitari) in loc de tratatul constitutiv al comunitatilor europene modificat, la acest capitol, prin Tratatul de la Nisa. Decretul adoptat in luna noiembrie a fost aspru criticat de organizatiile internationale, printre care Human Right Watch, care au acuzat cabinetul Prodi de discriminare.
Presedintele roman, Traian Basescu, a criticat dur cabinetul italian pentru adoptarea decretului de expulzare, iar Departamentul Afacerilor Europene (DAE) de pe langa Guvernul Romaniei a declarat ca legea are deficiente majore care dau posibilitatea unor aplicari abuzive si se abate de la directiva Comisiei Europene referi-toare la libertatea de circulatie si de sedere, intrucat ceea ce defineste drept "siguranta publica" in baza careia poate fi decisa expulzarea acopera o sfera foarte larga.
Premierul Calin Popescu-Tariceanu a oferit ajutorul autoritatilor italiene in vederea rezolvarii problemei cat mai repede, intalnindu-se apoi cu omologul sau italian Romano Prodi. Cei doi au trimis o scrisoare comuna presedintelui Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso. La scurt timp decretul a fost discutat in Parlamentul European, la cererea socialistilor romani si italieni. Parlamentul a adoptat o rezolutie in care afirma ca pe teritoriul UE nu sunt permise deportarile colective.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
