Alegerea lui Nicolas Sarkozy la presedintia Frantei este privita la Bruxelles ca un declansator al relansarii calendarului pentru aprobarea Constitutiei europene, iar la Washington ca debutul unei cooperari mai stranse.
A treia economie europeana, Franta este o putere nucleara cu drept de veto la Consiliul de Securitate al ONU si membra fondatoare a Uniunii Europene. Intr-o republica semiprezidentiala, Sarkozy va fi comandantul-sef al unei armate importante si se va aseza la masa liderilor UE, definind directiile politicii externe a statului francez.
"Franta s-a intors in Europa", cu aceasta idee rostita imediat dupa anuntarea victoriei in Piata Concordiei din centrul Parisului, Sarkozy a marcat prioritatea pe care intentioneaza sa o acorde in directivele politicii sale externe.
Inaintea alegerii sale, duminica, 6 mai, Sarkozy a afirmat ca doreste sa mearga "inca din prima sa saptamana ca presedinte al Frantei in functie" la Bruxelles, cu scopul de a "propune partenerilor europeni un tratat simplificat".
Acest "tratat simplificat" va fi aprobat apoi de Parlament, Sarkozy excluzand ideea organizarii unui nou referendum, dupa respingerea Tratatului constitutional european de catre francezi in 29 mai 2005. Atunci francezii refuzasera intarirea institutionala a Uniunii, cu toate ca, de la Tratatul de la Roma si pana la Conventia privind viitorul Europei, Franta a fost, alaturi de Germania, motorul unificarii si consolidarii Europei.
Doi experti germani in relatiile franco-germane si europene si-au exprimat insa indoiala cu privire la o viziune europeana pe termen lung a castigatorului alegerilor prezidentiale din Franta.
"Sarkozy are o conceptie despre Europa orientata in special spre interesele specifice ale Frantei. El vede o Europa franceza. Acest lucru semnaleaza o anumita tendinta protectionista, care cu greu poate fi compatibila cu o politica europeana", a declarat Sabine von Oppeln de la institutul politic Otto Suhr din Berlin. "Nu se cunoaste deocamdata adevarata viziune a lui Nicolas Sarkozy cu privire la relatiile franco-germane, la Europa si relatiile internationale", a subliniat, la randul sau, Martin Koopmannin de la Societatea germana pentru politica europeana.
In ceea ce priveste SUA, Sarkozy a afirmat ca doreste un dialog "fara aroganta" cu Washingtonul, sperand la o colaborare ca "intre prieteni". Odata cu invadarea Irakului de catre americani in 2003, relatiile franco-americane au atins nivelul cel mai scazut. Administratia lui George W. Bush s-a simtit tradata de tacticile diplomatice ale Frantei la ONU, in vreme ce presedintelui francez Jacques Chirac i s-a confirmat neincrederea intr-o lume dominata de o singura superputere. Desi acuzat de unii ca este proAmerica, Sarkozy a subliniat ca pozitia sa referitoare la Turcia este dovada independentei lui fata de Statele Unite, fervente sustinatoare ale Ankarei in demersurile acesteia pe langa UE. In plus, de-a lungul campaniei, Sarkozy a atacat constant SUA pentru retragerea semnaturii de pe Protocolul de la Kyoto.
Considerat a fi mai puternic orientat spre axa atlantica decat predecesorul sau, Jacques Chirac, noul ocupant al mirificului Palat Elysee provoaca teama in capitala unei alte superputeri, la Moscova. Analistii de la principalele cotidiene ruse si-au exprimat ieri temerile privind consecintele asupra relatiilor franco-ruse pe care le-ar putea avea victoria lui Sarkozy.
Succesorul lui Chirac a criticat in repetate randuri Rusia, pentru ca incalca drepturile omului. Cu doar o luna in urma, Sarkozy declara ca "doar pentru ca Rusia este o mare putere nu inseamna ca e interzis sa denuntam violarile drepturilor omului care au loc in acest stat". La discursul sau din Piata Concordiei, Sarkozy nu a vorbit deloc despre Rusia. Noul presedinte francez se pare ca va adopta stilul cancelarului german Angela Merkel care a criticat regimul presedintelul Vladimir Putin pentru nelegiuirile din Cecenia si suprimarea brutala a reprezentantilor opozitiei ruse.
Pe de alta parte, reputatul analist rus Alexander Konovalov de la Institului de analize strategice crede, alaturi de Alexei Ivanon, directorul Centrului Securitatii Internationale de la Moscova, ca e devreme pentru a vorbi despre schimbari majore intre Paris si Moscova. Cei doi experti rusi sunt sustinuti si de politologul Isabelle Facon de la Fondul francez pentru cercetari strategice care crede ca "desi politica Frantei fata de Moscova in Era Sarkozy va deveni mai critica, totusi, schimbari majore nu sunt asteptate".
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
