Sute de mii de oponenti ai islamizarii Turciei s-au adunat ieri la Istanbul, pentru a-si exprima sprijinul pentru principiile laice ale statului si a protesta impotriva alegerii la sefia statului a reprezentantului unei formatiuni cu radacini islamiste.
Conform principalului canal de televiziune turc, Kanalturk, citat de AFP, la mitingul organizat in piata Caglayan, situata in partea europeana a Istanbulului, au participat aproximativ 1 milion de persoane.
Manifestatia a fost organizata la apelul a circa 600 de organizatii neguvernamentale si are loc dupa un alt miting de amploare din data de 14 aprilie, ambele venind pe fondul unei crize declansate de controversele inregistrate in actualul scrutin prezidential din Turcia.
Candidatul partidului de guvernamant al premierului Recep Tayyip Erdogan, AK, Abdullah Gul, nu a reusit vineri sa obtina necesarul de voturi pentru a castiga in primul din cele trei tururi ale prezidentialelor programate anul acesta pe 27 aprilie, 9 si 15 mai. Gul a obtinut in Marea Adunare Nationala a Turciei, parlamentul unicameral al tarii, doar 357 de voturi - cu 10 mai putin decat cele 367 necesare - respectiv sprijinul a doua treimi dintre deputati.
Principalul partid laic de opozitie din Turcia CHP a boicotat votul si a contestat alegerile la Curtea Constitutionala, invocand lipsa cvorumului. Curtea a anuntat ca va incerca sa analizeze sesizarea inaintea votului din 9 mai. Daca va da castig de cauza opozitiei, Erdogan va trebui sa convoace alegeri generale anticipate. Daca va da castig de cauza guvernului, Gul are sanse sa castige in a treia runda de vot, la 9 mai, cand va avea nevoie doar de o majoritate simpla, de 276 de voturi.
Votul din parlament a fost urmat la scurt timp si de reactia staffului general al armatei turce, autointitulata "ultim aparator al secularismului". Intr-un comunicat redactat in termeni fermi si difuzat, armata turca a lansat un avertisment dur impotriva oricarei puneri in discutie a principiului laicitatii statului, acuzand guvernul de lipsa de actiune in fata extinderii activitatilor islamiste.
Armata turca, aparatoare a caracterului laic al statului, este autoarea a trei lovituri de stat in istoria moderna a Turciei (in 1960, 1971 si 1980) si a determinat, in 1997, demisia primului guvern proislamist al tarii, al lui Necmetin Erdokan, in ceea ce turcii numesc "puciul post-modern".
"Fortele armate sunt aparatorul decis al laicitatii si isi vor afisa deschis pozitia in cazul in care acest lucru va deveni necesar", a avertizat seful Statului Major turc, generalul Yasar Buyukanit.
Pentru multi, comunicatul respectiv ar putea fi atat un mesaj catre judecatorii Curtii Constitutionale de a declara votul nul si de a dizolva parlamentul, cat si un avertisment direct adresat guvernului premierului Erdogan.
Guvernul turc a criticat dur amenintarile formulate de Statul Major si a reamintit ca fortele armate raspund in fata autoritatilor civile. Este pentru prima data cand un executiv turc a avut o reactie atat de prompta la adresa criticilor venite din partea sefilor armatei.
Mai intai, pentru ca spre deosebire de situatiiile din trecut, partidul AK, din care face parte si candidatul la presedintie Abdulah G?l, a avut o contributie reala la ridicarea gradului de prosperitate economica si are o sustinere politica serioasa.
Apoi guvernul turc are de partea sa si suportul Uniunii Europene, la care turcii spera sa adere si care s-a opus in repetate randuri implicarii sefilor armatei turce in politica. Un nou puci al armatei impotriva unui presedinte ar submina, conform unei declaratii a comisarului UE pentru extindere Oli Rehn, sansele Turciei de a deveni membra a UE si ar duce la suspendarea procesului de aderare.
Desi si-a exprimat dorinta de a se integra inca din 1959, Turcia solicita formal aderarea la Comunitatea Europeana (premergatoarea UE) la 16 aprilie 1987. Candidatura ii este recunoscuta pe 10 decembrie 1999, cu prilejul summit-ului Consiliului European, al carei membru asociat era din 1963, primind invitatia de a incepe negocierile de aderare la 3 octombrie 2005.
Compatibilitatea fundamentala care exista intre Turcia si tarile UE astfel incat aceasta tara, care, geografic, apartine mai mult Asiei decat Europei, sa ajunga parte a comunitatii europene de natiuni este secularismul. Aceasta nascocire europeana, aparuta dupa razboaiele religioase din sec. XVII, intarita de spiritul Epocii Luminilor, devenita unica solutie de supravietuire dupa flagelul ideologiilor din secolul trecut, sta si la baza statului turc. Ultimele evenimente sunt un adevarat test pentru capacitatea Turciei de a se mentine pe cursul trasat cu 84 ani in urma de fondatorului statului modern turc, Mustafa Kemal Ataturk.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
