Imprumutul de 5 miliarde de euro acordat Romaniei de Comisia Europeana, ai carui termeni finali sunt in curs de negociere, nu va fi conditionat de rezultate imediate in lupta contra coruptiei si de progresele in justitie, a spus astazi Joaquin Almunia, comisar pentru economie si finante in cadrul Comisiei Europene.
Surse din cadrul Directiei Generale Economice si Financiare din cadrul Comisiei Europene au afirmat insa pentru ZF ca negocierile cu autoritatile romane se desfasoara dificil si ca oficialii UE isi pun intrebari daca acesti bani nu vor fi deturnati din cauza slabiciunii administrative a statului roman. Sursele citate afirma ca banii vor fi acordati in transe, iar Guvernului i se va cere indeplinirea anumitor parametri care se vor referi si la imbunatatirea administratiei publice si a functionarii justitiei.
"Este clar ca, in general, pentru toate relatiile intre Romania si Uniunea Europeana care implica masuri bugetare aplicam mecanismul de cooperare si verificare (care presupune monitorizarea progreselor din justitie si administratie - n. red.), dar nu vom pune nicio conditie de acest tip in ceea ce priveste imprumutul de 5 mld. euro, pe care
l-am agreat in principiu cu Romania", a spus Almunia, prezent la Forumul Economic de la Bruxelles, care reuneste anual cateva sute de oficiali ai UE, ai organizatiilor internationale, economisti, bancheri si manageri.
Cel mai important oficial al Uniunii Europene in domeniul financiar a avut un discurs foarte ponderat in debutul Forumului, despre care cel mai important cotidian financiar belgian, L'Echo, a scris astazi: "Le Forum economique de Bruxelles ne rira pas" (Forumul nu va rade - fr.).
Semne pozitive, dar...
Comisarul Almunia a spus ca exista cateva semnale pozitive, atat de pe pietele financiare, cat si din economia reala, dar nu se poate spune ca tensiunile majore au fost depasite, subliniind ca statele europene trebuie sa se pregateasca pentru masive probleme sociale din cauza somajului.
"Nu mai primim vesti proaste in fiecare zi, dar intrebarea este cum va iesi economia europeana si cea globala din cea mai proasta perioada de generatii incoace. Ce fel de economie vom avea si ce lectii vom trage din aceasta criza?", si-a inceput Almunia discursul, intr-o atmosfera mohorata.
El a subliniat cele cateva progrese care se vad acum, ca urmare a interventiei statelor pentru salvarea bancilor si a injectarii de lichiditati pe pietele monetare.
"Se vad cateva semne bune pe pietele de capital in scaderea dobanzilor interbancare pe termen scurt, in imbunatatirea facilitatilor de creditare pentru companii. De asemenea, se vor vedea cateva semnale pozitive in economia reala, ca rezultat al masivelor interventii de stimulare. Insa scaderea de 4% pentru zona euro de anul acesta nu poate fi evitata. Estimam o oarecare revenire in 2010. Cele mai mari probleme vor veni insa pe piata muncii, unde guvernele nu au putere", a spus comisarul.
Oficialii UE se feresc inca sa indice direct bancile si riscurile preluate de acestea ca sursa a crizei in mod direct si deocamdata nu sunt anuntate masuri drastice de reforma in supravegherea financiara.
In timp ce pe prima pagina a ziarelor belgiene sunt prezentate chiar azi noile probleme al unuia din cele mai mari grupuri financiare belgiene, KBC, care are nevoie de un al treilea ajutor de la stat din cauza unor noi pierderi din asa-numitele produse toxice, Almunia a spus doar ca este improbabil ca sectorul financiar sa fie in continuare "motorul cresterii economice".
"Dinamismul va trebui sa provina din alta parte. Este nevoie de reforme structurale pentru crearea unor produse si piete mai eficiente. Trebuie sa investim in produse inovative si in energii regenerabile", a spus el.
Remarci mai critice a avut insa Mario Monti, fost inalt oficial al Uniunii Europene, acum presedinte al Universitatii Bocconi, din Italia, chemat la Forum pentru discursul de deschidere.
Ca la o adunare a batranilor tribului reuniti sa gaseasca solutii pentru comunitatea amenintata, Uniunea si-a chemat fostii oficiali la sfat, iar acestia se dovedesc cei mai curajosi.
Criza economiei de piata
"Economia mondiala este in criza, dar in criza si mai mare este economia de piata. Testul cheie pentru economia de piata si pentru democratie este de fapt cum sa administreze inegalitatatea in crestere", a spus Monti.
Fostul oficial al UE afirma ca sunt doua intrebari cheie, la care el deocamdata nu are raspuns, dar spera sa poata fi gasit. "Va supravietui proiectul de integrare europeana acestei crize? Cum? Apoi, Uniunea Europeana s-a dezvoltat de fapt, sub influenta germana, ca o economie sociala de piata, dar cu asimetrii imense din cauza politicilor de taxare diferite. Cum vor fi armonizate aceste asimetrii?", s-a intrebat Monti.
El a spus ca economii ca Franta si Germania, care din cauza implicarii mult mai mari a statului in economie, suporta mai bine actualele turbulente, pun problema acum a competitiei neloiale din trecut a economiilor adepte a modelului anglo-saxon, mult mai liberal.
In fata investitorilor straini, economiile sociale de piata au pierdut teren ca atractivitate din cauza taxelor mai mari.
Monti a mentionat ca mobilitatea mult mai mare a capitalului fata de cea a fortei de munca a creat dezechilibre care au contribuit major la actuala criza.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
