Politică

PD-L si PSD vorbesc despre caderea Guvernului. Un simplu joc de scena?

PD-L si PSD vorbesc despre caderea Guvernului. Un simplu joc de scena?

Geoana si Boc trebuie sa decida daca lasa deschisa usa colaborarii dintre PSD si PD-L

10.08.2009, 00:00 33

Dar de ce ar cadea Guvernul, cine ar castiga si care sunt variantele de dupa? Daca Guvernul cade, cel care propuna un nou premier este presedintele Traian Basescu. El are varianta sa propuna un om politic (probabil din PD-L) sau un tehnocrat.

Daca PD-L intrezareste aceasta ultima formula, atunci ar fi o explicatie de ce forteaza mana PSD, pentru ca, dupa caderea guvernului, social-democratii nu vor mai fi la guvernare, indiferent daca avem guvern politic sau tehnocratic.

Premierul Emil Boc, PD-L, sustine ca, prin angajarea raspunderii, doreste sa-si verifice sustinerea parlamentara si loialitatea parlamentarilor fata de reforme. Premierul merge pe formula "ori-ori".

Daca PSD voteaza impotriva guvernului, atunci PD-L l-ar putea acuza de criza politica care va urma si asta se va petrece cu doar doua luni inainte de prezidentiale.

Pe de alta parte, o serie de oameni din PSD ar dori iesirea de la guvernare in ipoteza in care acest lucru le-ar maximiza sansele la prezidentiale. Dar aceasta iesire nu se poate face oricum, ci in momente ce pot fi speculate politic. "Speram ca PSD nu va fi pus sa aleaga intre coalitie si educatie", a declarat ieri vicepresedintele partidului si ministrul IMM-urilor Constantin Nita.

Liderii PSD urma sa aiba o discutie aseara despre legile pentru care Boc vrea sa-si asume raspunderea.

 

PSD vrea asumarea raspunderii doar pe legile FMI

PSD a anuntat ca este dispus sa accepte ca Guvernul sa-si angajeze raspunderea in Parlament pe un pachet care tine de acordul cu FMI, dar nu si pe legile educatiei. Ministrul pentru IMM-uri, vicepresedintele PSD Constantin Nita, a afirmat ieri ca nu exclude sustinerea inghetarii pensiilor si a salariilor - conditii negociate de Guvern cu FMI, intrucat situatia economica este, in continuare, "foarte grea".

Nita a refuzat, totodata, sa raspunda unei intrebari care viza disponibilizarea a 10% dintre bugetari, o solutie care este in discutia Executivului cu FMI. "Nu comentez. Negocierile nu s-au finalizat, nu am calitatea sa comentez", a declarat Constantin Nita. El a aratat ca PSD, in principiu, nu este de acord cu disponibilizarile de salariati, fiind de parere ca trebuie identificate alte masuri care sa duca la diminuarea cheltuielilor. Ministrii PSD din echipa care negociaza cu FMI au cerut, potrivit unor surse din partid, in timpul negocierilor cu Fondul, saptamana trecuta, sa se renunte la conditia disponibilizarii a 10% din bugetari, peste 100.000 de persoane.

 

Testul de rezistenta al coalitiei

Premierul Emil Boc a sustinut sambata, dupa sedinta de guvern in care a informat ministrii - inclusiv pe cei social-democrati - ca va asuma raspunderea Guvernului si pe legile educatiei (pe langa legea salarizarii unice si o noua lege a pensiilor), ca sa verifice si daca exista vointa politica si daca exista sustinere parlamentara la nivelul coalitiei pentru realizarea acestor reforme. "De ce aceasta procedura? Din doua motive. In primul rand, pentru a verifica daca la nivelul coalitiei exista vointa politica pentru a sustine aceste reforme structurale asupra carora cele doua partide s-au angajat in Parteneriatul pentru Romania si, al doilea motiv, pentru a verifica sustinerea parlamentara pentru realizarea acestor reforme pe care niciun Guvern si niciun Parlament nu au avut curajul sa le abordeze in ultimii 20 ani", a explicat seful Executivului.

Mesajul - perceput ca o sfidare de catre PSD - a fost "tradus" de ministrul dezvoltarii Vasile Blaga, secretarul general al PD-L: daca nu sunt de acord (PSD - n.n.) cu asumarea raspunderii, atunci Guvernul va cadea.  

"Daca nu vrea, Guvernul pica. Sa ne intelegem foarte bine. Daca (PSD - n.n.) nu vrea, la inceputul lunii septembrie Guvernul cade. Nu va vota Guvernul in Parlament, are aceasta posibilitate si sa vedem daca isi asuma acest risc de a nu moderniza Romania si a accepta criza economica", a declarat Vasile Blaga la Realitatea TV, referindu-se la asumarea raspunderii Guvernului in Parlament pe legile educatiei, salarizarii unice si sistemului de pensii.

Pentru ca Guvernul sa cada in urma asumarii raspunderii, cel putin 25% dintre parlamentari ar trebui sa depuna o motiune de cenzura care sa fie votata de jumatate plus unu din numarul parlamentarilor. PNL a anuntat ca va depune o motiune de cenzura, ea avand nevoie si de semnaturile parlamentarilor din UDMR.

 

Cade sau nu cade?

De ce vorbeste premierul Emil Boc despre doua feluri de sustinere: politica si parlamentara, de vreme ce partidele care formeaza Guvernul au impreuna aproape 70% din Parlament ? De ce Boc introduce in discutie tocmai reforma educatiei, un domeniu sensibil la nevoile electorale ale PSD, riscand o motiune de cenzura, anuntata deja de PNL?

Istoria scurta a coalitiei arata ca provocarile reciproce dintre PD-L si PSD au fost un mijloc de a se distanta electoral in preajma campaniilor electorale: pentru alegerile europarlamentare din iunie si pentru alegerile prezidentiale care vor urma in noiembrie.

Mai este insa si o alta explicatie pentru care PD-L insista cu aceste teme si PSD se opune: un bilant bun pentru presedintele Traian Basescu, care nu a decis inca daca va candida pentru un nou mandat in toamna, unde vor mai candida si liderul PSD Mircea Geoana si liderul PNL Crin Antonescu.

In primavara, consilierul prezidential Sebastian Lazaroiu spunea intr-un interviu la ZF ca tema campaniei electorale prezidentiale din toamna ar trebui sa fie "cine si-ar fi asumat reformele pe care le-a promovat Traian Basescu in cei patru ani si jumatate de mandat", enumerand aici pactul de reforma in educatie (a carui consecinta naturala ar fi adoptarea legilor pe care Boc vrea sa le promoveze prin asumarea raspunderii), schimbarile din justitie, garantarea libertatii presei.

"Pana la finele anului, mai sunt de adoptat cateva proiecte importante care au fost sustinute de presedinte: legile descentralizarii, salarizarea unica, codurile penal si civil si cele de procedura penala si civila. Mai sunt sase luni in care aceste proiecte mai pot fi adoptate. Intrebarea este cine ar fi putut sa isi asume aceste schimbari sau cine dintre Mircea Geoana sau Crin Antonescu ar fi putut sa fie un presedinte la fel de bun ca Traian Basescu. Aceasta ar trebui sa fie intrebarea in timpul campaniei electorale", a spus atunci Lazaroiu.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO