Intre Presedintie si Comisia parlamentara de control a SRI a izbucnit ieri un conflict institutional - parlamentarii sustinand ca seful statului nu avea dreptul legal sa primeasca demisia sefului SRI Radu Timofte, acest lucru fiind de competenta Parlamentului. Pe cale de consecinta, Timofte ar fi inca in functie.
Radu Timofte a demisionat saptamana trecuta alaturi de seful SIE Gheorghe Fulga si de seful serviciului secret al Armatei, Virgil Ardelean, in urma scandalului Omar Hayssam - demisiile fiind depuse la Cotroceni, la presedintele Traian Basescu. Parlamentarii din comisia SRI spun insa ca, in cazul lui Timofte, presedintele nu avea cum sa-i primeasca demisia pentru ca, din punct de vedere legal, demisia trebuia depusa la Parlament, ea devenind operabila abia dupa ce este acceptata de plenul celor doua Camere. In aceeasi ordine, spun parlamentarii, directorul interimar al SRI ar ocupa ilegal aceasta pozitie pe care a fost numit saptamana trecuta, intrucat el nu are girul Parlamentului.
Presedintia a anuntat aseara ca a trimis inca de saptamana trecuta Parlamentului demisiile lui Timofte si Fulga. In ceea ce priveste interimatul la SRI, acesta este reglementat de legea de functionare a serviciului (in lipsa directorului, adjunctul lui ii preia locul), a spus Presedintia. Ieri Comisia SRI a analizat cazul Timofte si, in baza legii de functionare a serviciului, a votat ca schimbarile survenite in cadrul institutiei incalca legea. Articolul invocat este cel din legea de organizare si functionare a SRI, care spune ca Parlamentul este cel care il numeste si il revoca pe seful acestui serviciu secret.
"(...) Eliberarea din functie a directorului Serviciului Roman de Informatii se face de Parlament, in sedinta comuna a celor doua Camere la propunerea presedintelui Romaniei sau a cel putin o treime din numarul total al deputatilor ori senatorilor", spune art. 23 din legea 14/1992 privind organizarea si functionarea SRI.
Legea vorbeste de "eliberarea din functie", insa nu spune ce se intampla daca directorul SRI isi da demisia. Interpretarea parlamentarilor este ca si in acest caz ea trebuie acceptata de Parlament.
"Demisia este un act unilateral de vointa. Dar demisia lui Radu Timofte nu este operationala. Ea devine operationala doar dupa ce a fost depusa la Birourile Permanente ale Camerei Deputatilor si Senatului. Presedintele Romaniei nu avea dreptul legal sa primeasca demisia lui Radu Timofte. Doar cine numeste acela si revoca, iar Parlamentul numeste", a afirmat secretarul Comisiei SRI, Ioan Stan.
Un astfel de punct de vedere a fost sustinut ieri de majoritatea membrilor comisiei. S-au pronuntat pentru aceasta interpretare parlamentarii PNL, UDMR si PSD. Impotriva a fost doar reprezentantul PD, senatorul Cristache Radulescu.
Presedintele Traian Basescu a anuntat luni seara, dupa sedinta CSAT, ca nu va numi noi inlocuitori pentru pentru Timofte si Fulga decat dupa ce noile legi ale sigurantei nationale vor fi votate de Parlament.
Legile se afla in dezbatere publica si contin o suma de prevederi controversate - este, in primul rand, vorba despre puterile sporite pe care le primesc ofiterii de informatii, dar si despre privilegii (salarii, pensii, drept la locuinte etc.) disproportionat de mari in raport cu alte categorii profesionale. SRI poate infiinta societati comerciale secrete, ofiterii sai pot folosi armamentul din dotare aproape fara restrictii sau pot intra in locuinte neinvitati, la o simpla suspiciune privind un eventual pericol la adresa sigurantei nationale.
Seful statului a spus insa luni seara ca obiectiile la adresa legii nu ar fi expresia grijii fata de cetateni, ci s-au constituit intr-un atac la adresa Presedintiei (legile au fost schitate la Cotroceni) - afirmatie care i-a adus ieri critici din toate partile, mai putin de la PD.
Partidele au criticat conditionarea numirii sefilor serviciilor de adoptarea legilor. Un raspuns dur a venit din partea Guvernului. Consilierul premierului pe probleme de securitate Marius Oprea a afirmat luni seara, intr-o luare de pozitie putin obisnuita pentru o persoana intr-o astfel de pozitie, ca presiunile presedintelui Traian Basescu pentru adoptarea legilor sigurantei "seamana cu mineriada din '91", cand minerii erau in Bucuresti, securistii erau printre mineri, iar Parlamentul adopta legi in serie: "Legile trebuie sa fie in dezbatere publica. Ce face presedintele acum seamana cu mineriada din '91, cand minerii au intrat in Bucuresti pentru a-l da jos pe Petre Roman, iar armata nu functiona, securistii erau printre mineri, iar in Camera Deputatilor se vota lege dupa lege".
Legile sigurantei nationale vor fi astazi in dezbatere publica - ultima inainte ca ele sa fie adoptate de Guvern.
Ce spune legea SRI
"Eliberarea din functie a directorului Serviciului Roman de Informatii se face de Parlament, in sedinta comuna a celor doua Camere la propunerea presedintelui Romaniei sau a cel putin o treime din numarul total al deputatilor ori senatorilor". Acesta este articolul din legea SRI in baza caruia parlamentarii din comisia de specialitate spun ca Basescu nu avea dreptul legal sa primeasca demisia lui Radu Timofte.
Prevederi controversate din proiectele legilor securitatii
SRI poate desfasura activitati comerciale (secrete) si poate detine regii autonome.
Serviciile secrete au acces gratuit la datele si informatiile institutiilor statului si ale agentilor economici
Autoritatile informative pot obtine, cu autorizarea prevazuta de lege, de la institutiile financiare, de credit si de finantare, informatii referitoare la conturi, posesorii conturilor, cu privire la plati si la miscarea si depozitatea banilor, daca acestea au legatura cu securitatea nationala
Serviciile secrete pot asigura protectia, contra cost si la cerere, pentru persoane fizice.
Ofiterii de informatii pot folosi bunuri si spatii publice sau private pentru inlaturarea unor "pericole iminente" la adresa sigurantei nationale.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
