UPDATE 16:26: Până la ora 16 au votat aproape 6 milioane de români; prezenţa cea mai mare în Giurgiu
BEC a anunţat că, până la ora 16.00, au votat 5.809.283 de români, adică 31,71% dintre cei 18.320.473 români înscrişi pe listele electorale, judeţul cu cea ma mare prezenţă fiind Giurgiu, unde au votat 40,62%, în timp ce în Capitală s-au prezentat la vot 20,14%.
În Capitală, în sectorul 1 s-au prezentat cei mai mulţi alegători - 22,5%, în sectorul 2 - 20,28%, în sectorul 3 - 19,14%, în sectorul 4 - 20,14%, în sectorul 5 - 18,2%, în sectorul 6 - 21,15%.
În judeţul Giurgiu, prezenţa la vot la ora 16.00 a fost de 40,62%, urmat de Olt (40,5%) şi Teleorman (39,78%).
Cea mai slabă prezenţă la vot a fost înregistrată în Capitală (20,14%), urmată de Timiş (24,97%), Sibiu (27,28%) şi Cluj (27,9%) .
La urne sunt aşteptaţi să voteze 18.320.473 de români, înscrişi pe listele electorale.
Potrivit statisticilor publicate de Biroul Electoral Central, pentru alegerile locale din 5 iunie si-au depus candidatura 267.242 de persoane, dintre care doar 57.149 sunt femei. Dintre candidaţi, 450 au sub 23 de ani, ceea ce contravine Constituţiei. Un număr de 22 de bărbaţi şi 18 femei au sub 20 de ani. 443 vizează un mandat de consilier local, în timp ce 7 vor să ajungă în consiliul judeţean.
În 2012 prezenţa la vot, raportată la ora 17.00, a fost 39,01% - 33,50% în mediul urban şi 46,47% din mediul rural. În Bucureşti prezenţa la ora 17.00 a fost 28.99%. În urmă cu patru ani, la ora menţionată, în judeţul Ilfov se înregistra prezenţa cea mai mare (49,23%), urmat de Giurgiu (48,07%) şi Dâmboviţa (46,52%).
UPDATE 13:21: Prezenţa la ora 13.00 a fost de 21,12%; cel mai mare procentaj în judeţul Teleorman
BEC a anunţat că, până la ora 13.00, au votat 3.870.193 de români, adică 21,12% dintre cei 18.320.473 români înscrişi pe listele electorale, judeţul cu cea ma mare prezenţă fiind Teleorman, unde au votat 28,8%, în timp ce în Capitală s-au prezentat la vot 13,56%.
În Capitală, în sectorul 1 s-au prezentat cei mai mulţi alegători - 15,08%, în sectorul 2 - 13,58%, în sectorul 3 - 12,93%, în sectorul 4 - 13,63%, în sectorul 5 - 12,14%, în sectorul 6 - 14.37%.
În judeţul Teleorman prezenţa la vot la ora 13.00 a fost de 29,1%, urmat de Giurgiu (28,3%) şi Olt (28,18%).
Cea mai slabă prezenţă la vot a fost înregistrată în Capitală (13,56%), urmată de Timiş (15,45%), Cluj şi Arad (17,87%) .
La urne sunt aşteptaţi să voteze 18.320.473 de români, înscrişi pe listele electorale.
Potrivit statisticilor publicate de Biroul Electoral Central, pentru alegerile locale din 5 iunie si-au depus candidatura 267.242 de persoane, dintre care doar 57.149 sunt femei. Dintre candidaţi, 450 au sub 23 de ani, ceea ce contravine Constituţiei. Un număr de 22 de bărbaţi şi 18 femei au sub 20 de ani. 443 vizează un mandat de consilier local, în timp ce 7 vor să ajungă în consiliul judeţean.
În total, în România există 44.842 mandate de aleşi locali. La nivel naţional sunt 1.381 mandate de consilier judeţean şi 55 de consilier general al Capitalei, 40.220 mandate de consilier local, dintre care 139 sunt în consiliile locale de sector din Capitală, şi 3.186 mandate de primar.
UPDATE 12:05: Până la 12.00 au votat peste 3 milioane de români
BEC a anunţat că, până la ora 12.00, au votat peste 3 milioane de români, adică 23,78% dintre cei 18.320.473 români înscrişi pe listele electorale, judeţul cu cea mai mare prezenţă fiind Teleorman, unde rata prezenţei este de aproape 24%, în timp ce în Capitală s-au prezentat la vot doar 9,75%.
În Capitală, în sectorul 1 s-au prezentat cei mai mulţi alegători - 10,67%, în sectorul 2 - 9,8%, în sectorul 3 - 9,31%, în sectorul 4 - 9,8%, în sectorul 5 - 8,8%, în sectorul 6 - 10,38%.
În Teleorman prezenţa la vot la ora 12.00 a fost de 23,78%, în Giurgiu 22,19%, iar în Olt 22,37%.
Cea mai slabă prezenţă la vot a fost înregistrată în Capitală (9,75%), urmată de Harghita (13,04%), Timiş (11,2%) şi Cluj (12,1%).
La urne sunt aşteptaţi să voteze 18.320.473 de români, înscrişi pe listele electorale.
Potrivit statisticilor publicate de Biroul Electoral Central, pentru alegerile locale din 5 iunie si-au depus candidatura 267.242 de persoane, dintre care doar 57.149 sunt femei. Dintre candidaţi, 450 au sub 23 de ani, ceea ce contravine Constituţiei. Un număr de 22 de bărbaţi şi 18 femei au sub 20 de ani. 443 vizează un mandat de consilier local, în timp ce 7 vor să ajungă în consiliul judeţean.
Cel mai tânăr competitor electoral, Mihai Constantin Puiu, a împlinit 18 ani la mijlocul lunii aprilie. El candidează din partea ALDE pentru un mandat de consilier local într-o comună din judetul Neamţ. AEP a anunţat săptămâna acesta că mandatele celor sub 23 de ani nu vor fi validate. La polul opus, 26 dintre candidaţi - 16 bărbaţi şi 10 femei au între 90 şi 100 de ani.
În total, în România există 44.842 mandate de aleşi locali. La nivel naţional sunt 1.381 mandate de consilier judeţean şi 55 de consilier general al Capitalei, 40.220 mandate de consilier local, dintre care 139 sunt în consiliile locale de sector din Capitală, şi 3.186 mandate de primar.
UPDATE 10:30: Până la ora 10.00 au votat aproape 1,5 milioane de români
BEC a anunţat că, până la ora 10.00, au votat 1.453.160 de români, adică 7,93% dintre cei 18.320.473 români înscrişi pe listele electorale, judeţul cu cea ma mare prezenă fiind Teleorman, unde au votat 13,33%, în timp ce în Capitală s-au prezentat la vot 4.36%.
În Capitală, în sectorul 1 s-au prezentat cei mai mulţi alegători - 4,62%, în sectorul 2 - 4.44%, în sectorul 3 - 4.17%, în sectorul 4 - 4.43%, în sectorul 5 - 3.98%, în sectorul 6 - 4.59%.
În Teleorman prezenţa la vot la ora 10.00 a fost de 13.33%.
La urne sunt aşteptaţi să voteze 18.320.473 de români, înscrişi pe listele electorale.
Potrivit statisticilor publicate de Biroul Electoral Central, pentru alegerile locale din 5 iunie si-au depus candidatura 267.242 de persoane, dintre care doar 57.149 sunt femei. Dintre candidaţi, 450 au sub 23 de ani, ceea ce contravine Constituţiei. Un număr de 22 de bărbaţi şi 18 femei au sub 20 de ani. 443 vizează un mandat de consilier local, în timp ce 7 vor să ajungă în consiliul judeţean.
Cel mai tânăr competitor electoral, Mihai Constantin Puiu, a împlinit 18 ani la mijlocul lunii aprilie. El candidează din partea ALDE pentru un mandat de consilier local într-o comună din judetul Neamţ. AEP a anunţat săptămâna acesta că mandatele celor sub 23 de ani nu vor fi validate. La polul opus, 26 dintre candidaţi - 16 bărbaţi şi 10 femei au între 90 şi 100 de ani.
În total, în România există 44.842 mandate de aleşi locali. La nivel naţional sunt 1.381 mandate de consilier judeţean şi 55 de consilier general al Capitalei, 40.220 mandate de consilier local, dintre care 139 sunt în consiliile locale de sector din Capitală, şi 3.186 mandate de primar.
UPDATE 09:30: Au votat un milion de români
Un milion de români au votat duminică, până la ora 9.22, cea mai mare rată a prezenţei fiind înregistrată în judeţul Teleorman (9,53%), la polul opus fiind municipiul Bucureşti, cu o prezenţă de doar 2,83%.
Cei mai mulţi alegători s-au prezentat în judeţele Teleorman (9,53%), Giurgiu (8,89%) şi Olt (8,67).
La polul opus se află municipiul Bucureşti, cu o prezenţă de doar 2,83%, Harghita (3,75 %), Cluj (3,98%) şi Sibiu (4.05%).
La urne sunt aşteptaţi să voteze 18.320.473 de români, înscrişi pe listele electorale.
Potrivit statisticilor publicate de Biroul Electoral Central, pentru alegerile locale din 5 iunie si-au depus candidatura 267.242 de persoane, dintre care doar 57.149 sunt femei. Dintre candidaţi, 450 au sub 23 de ani, ceea ce contravine Constituţiei. Un număr de 22 de bărbaţi şi 18 femei au sub 20 de ani. 443 vizează un mandat de consilier local, în timp ce 7 vor să ajungă în consiliul judeţean.
Cel mai tânăr competitor electoral, Mihai Constantin Puiu, a împlinit 18 ani la mijlocul lunii aprilie. El candidează din partea ALDE pentru un mandat de consilier local într-o comună din judetul Neamţ. AEP a anunţat săptămâna acesta că mandatele celor sub 23 de ani nu vor fi validate. La polul opus, 26 dintre candidaţi - 16 bărbaţi şi 10 femei au între 90 şi 100 de ani.
În total, în România există 44.842 mandate de aleşi locali. La nivel naţional sunt 1.381 mandate de consilier judeţean şi 55 de consilier general al Capitalei, 40.220 mandate de consilier local, dintre care 139 sunt în consiliile locale de sector din Capitală, şi 3.186 mandate de primar.
UPDATE: Vot suspendat la şapte secţii de votare din judeţul Buzău
Procesul electoral a fost suspendat la şapte secţii de votare din Verneşti, judeţul Buzău, după ce unele buletine de vot au fost tipărite greşit, numele consilierilor fiind trecute la secţiunea pentru primari şi invers, au declarat pentru MEDIAFAX surse oficiale.
Procesul electoral a fost suspendat în Verneşti, judeţul Buzău, până la ora 9.00, după ce s-a descoperit că mai multe buletine de vot au fost tipărite greşit, numele consilierilor fiind trecute la secţiunea pentru primari şi invers, au declarat pentru MEDIAFAX surse oficiale.
Buletinele de vot vor fi retipărite în tranşe de câte 500 astfel încât votul să se reia la ora 9.00, au precizat aceleaşi surse. Localitatea Verneşti are aproximativ opt mii de locuitori.
La faţa locului a fost suplimentat numărul forţelor de ordine pentru a se evita incidentele.
Potrivit ultimei comunicări făcută de Autoritatea Electorală Permanentă sunt aşteptaţi la urne 18.274.891 de români. La nivel naţional au fost organizate 18.616 secţii de votare.
Potrivit statisticilor publicate de Biroul Electoral Central, pentru alegerile locale din 5 iunie si-au depus candidatura 267.242 de persoane, dintre care doar 57.149 sunt femei. Dintre candidaţi, 450 au sub 23 de ani, ceea ce contravine Constituţiei. Un număr de 22 de bărbaţi şi 18 femei au sub 20 de ani. 443 vizează un mandat de consilier local, în timp ce 7 vor să ajungă în consiliul judeţean.
Cel mai tânăr competitor electoral, Mihai Constantin Puiu, a împlinit 18 ani la mijlocul lunii aprilie. El candidează din partea ALDE pentru un mandat de consilier local într-o comună din judetul Neamţ. AEP a anunţat săptămâna acesta că mandatele celor sub 23 de ani nu vor fi validate. La polul opus, 26 dintre candidaţi - 16 bărbaţi şi 10 femei au între 90 şi 100 de ani.
În total, în România există 44.842 mandate de aleşi locali. La nivel naţional sunt 1.381 mandate de consilier judeţean şi 55 de consilier general al Capitalei, 40.220 mandate de consilier local, dintre care 139 sunt în consiliile locale de sector din Capitală, şi 3.186 mandate de primar.
Consiliile locale, consiliile judeţene şi primarii se aleg prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat. Consiliile locale şi consiliile judeţene se aleg pe circumscripţii electorale, pe baza scrutinului de listă, potrivit principiului reprezentării proporţionale. Primarii comunelor, oraşelor, municipiilor, sectoarelor municipiului Bucureşti şi primarul general al municipiului Bucureşti se aleg pe circumscripţii electorale, prin scrutin uninominal. Preşedinţii şi vicepreşedinţii consiliilor judeţene, precum şi viceprimarii se aleg prin vot indirect, de către consiliile judeţene, respectiv consiliile locale.
Un număr de 58 de candidaţi cer votul din partea a 2 partide - unul pentru funcţia de primar, 55 pentru cea de consilier local şi 2 pentru cea de consilier judeţean.
În premieră, alegerile se vor desfăşura cu ajutorul sistemul informatic de monitorizare a prezenţei la vot şi de prevenire a votului ilegal, conectat la sistemul MAI, tentativele de fraudă urmând a fi anchetate de poliţişti.
Concret, unui alegător îi va fi scanat Codul Numeric Personal, operaţiune care va fi înregistrată în sistem şi care va semnala celor din secţia de votare, dar şi poliţiştilor dacă alegătorul încearcă să voteze de mai multe ori. "Pe baza unei convenţii între AEP, STS şi MAI se va instala o extensie a sistemului la centrul operativ de comandă de la MAI şi toate cazurile, tentativele de vot ilegal, cazurile de afluenţă mare de alegători care se pot întâmpla în ziua votării pot fi semnalate cu promptitudine MAI, care prin echipajele mobile pe care le are dispuse în ţară va lua măsurile care se impun. Dacă avem un alergător care încearcă să voteze de două ori acesta se va întâlni mai întâi cu poliţiştii de acolo din zonă care vor cerceta cazurile respective şi dacă se dovedeşte prin cercetările preliminare efectuate că nu a mai votat - prin legătură cu secţia de votare de unde a venit mesajul ar mai fi votat - respectivul alegător va fi lăsat să voteze. Nu recomand nimănui să încercerce să voteze ilegal", a declarat purtătorul de cuvânt al AEP, Marian Muhuleţ.
Votul începe la ora ora 7.00 şi se încheie la ora 21.00.
Ce este interzis să facem în ziua alegerilor locale şi ce riscă cei care încalcă legea
Fotografierea buletinului de vot, prezenţa mai multor persoane în cabina de vot, coruperea alegătorului prin oferirea sau darea de bani ori bunuri, votul pe baza unui buletin fals sunt doar câteva dintre faptele considerate contravenţii ori infracţiuni în ziua alegerilor.
Alegătorii care se prezintă duminică la vot sunt avertizaţi de reprezentanţii Ministerului Afacerilor Interne (MAI) că anumite fapte sunt considerate contravenţii sau chiar infracţiuni şi sunt total interzise pe parcursul zilei, riscul fiind de amenzi sau chiar închisoare. În cadrul unei ghid postat pe site-ul instituţiei se arată, printre altele, că persoanele care atacă, prin orice mijloace, localul secţiei de votare riscă să fie pedepsite cu închisoare de la 2 la 7 ani. De asemenea, tot cu închisoare, de la 6 luni la 3 ani, riscă să fie pedepsiţi şi cei care împiedică, prin orice mijloc, dreptul de a alege sau de a fi ales.
Fiecare alegător trebuie să intre singur în cabina de vot, după ce a primit buletinele şi ştampila cu menţiunea VOTAT din partea comisiei secţiei de votare. Aici, trebuie să păstreze doar pentru el momentul în care votează. Este interzisă filmarea sau fotografierea buletinului de vot. Riscul pentru nerespectarea acestora este de dosar penal şi amendă de la 600 la 1.000 de lei.
De asemnea, constituie contravenţie şi se pedepseşte cu amendă de la 600 la 1.000 de lei distrugerea, deteriorarea, murdărirea, acoperirea prin scriere sau orice alt mijloc a listelor electorale. Tot contravenţie este considerată şi comercializarea sau consumul de băuturi alcoolice pe o rază de 500 de metri în jurul localului secţiei de votare. Cei care încalcă această obligaţie riscă o amendă de la 2.200 la 3.000 de lei.
Coruperea alegătorilor este considerată infracţiune electorală iar cel care este prins făcând acest lucru riscă închisoare.
"Oferirea sau darea de bani, de bunuri ori de alte foloase în scopul determinării alegătorului să voteze sau să nu voteze o anumită listă de candidaţi ori un anumit candidat se pedepseşte cu închisoarea de la 6 luni la 3 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi", se arată în ghidul MAI.
Persoana care este prinsă că voteză fără acest drept sau votează de două sau mai multe ori sau introduce în urnă mai multe buletine de vot decât are dreptul riscă închisoare de la 6 luni la 3 ani sau amendă penală. Cu aceeaşi pedeapsă se sancţionează şi cel depistat că se foloseşte de o carte de identitate nulă sau falsă, ori de un buletin de vot fals.
Urnele nu se deschid înainte de ora închiderii votării iar cel care este prins că face asta poate sta la închisoare de la unu la 3 ani. În cazul urnei mobile, aceasta poate fi încredinţată doar membrilor biroului electoral al secţiei de votare, altfel pedeapsa este de la 3 luni la 2 ani de închisoare.
Pedepse mai mari, de până la 5 ani, riscă să primească cei prinşi că falsifică documentele electorale.
"Falsificarea prin orice mijloace a înscrisurilor de la birourile electorale se pedepseşte cu închisoarea de la unu la 5 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi. Cu aceeaşi pedeapsă se sancţionează şi înscrierea în copia de pe lista electorală permanentă ori de pe lista electorală complementară a unor persoane care nu figurează în această listă", se notează în ghidul MAI.
Cu până la 7 ani de închisoare riscă se fie pedepsiţi cei care sunt prinşi că încearcă să introducă sau să folosească programe informatice ce conţin viruşi care pot altera rezultatele obţinute în secţiile de votare sau care să modifice repartizarea mandatelor. Cu aceeaşi pedeapsă se sancţionează şi cei care introduc date, informaţii ce duc la alterarea sistemului informaţional naţional pentru stabilirea rezultatelor alegerilor.
Vineri, la sediul Ministerului Afacerilor Interne a avut loc şedinţa Comisiei Tehnice Centrale pentru coordonare şi organizarea alegerilor locale de duminică. În cadrul şedinţei, ministrul Petre Tobă a făcut şi bilanţul infracţiunilor constate în cadrul campaniei electorale. Datele arată că numărul acestora este cu 76% mai mic, faţă de campania electorală de la alegerile locale din 2012. De la începutul acestei campanii şi până acum, şapte persoane au primit măsuri preventive, a declarat ministrul Afacerilor Interne.
"Dacă ne raportăm la campania electorală aferentă alegerilor locale din anul 2012, am constatat o scădere procentuală de 62% a tuturor sesizărilor făcute în legătură cu procesul electoral. Am constat o scădere semnificativă, de aproximativ 76%, a tuturor infracţiunilor constatate. Totodată, în cadrul cercetărilor efectuate s-au dispus măsuri preventive faţă de şapte persoane. Patru persoane pentru coruperea alegătorilor, trei persoane pentru fapte comise cu violenţă", a susţinut Petre Tobă în cadrul şedinţei Comisiei Tehnice.
A fost făcut şi bilanţul verificărilor asupra persoanelor care au solicitat schimbarea reşedinţei în timpul campaniei electorale. În 23 dintre cazuri s-au descoperit că există suspiciuni de fapte penale în ceea ce priveşte intenţia de vot şi au fost aplicate 231 de contravenţii pentru nerespectarea legislaţiei.
