Politică

Numărul membrilor Colegiului Electoral care cer informaţii înaintea votului pro-Trump a ajuns la 40

Treizeci de membri ai Colegiului Electoral au decis marţi să se alăture iniţiativei lansate luni de alţi zece colegi, relatează site-ul Politico.com.

În urma votului din 8 noiembrie, Colegiul Electoral Federal, format din 538 de membri, urmează să se întrunească pe 19 decembrie pentru desemnarea preşedintelui Statelor Unite, un vot considerat o formalitate.

Pe fondul informaţiilor privind presupusa implicare a serviciilor secrete ruse în campania electorală prezidenţială, zece membri ai Colegiului Electoral au cerut oficial luni un raport al serviciilor de informaţii despre presupusa influenţă exercitată de Rusia. Marţi, lor li s-au alăturat 30 de colegi.

Într-o scrisoare trimisă luni lui James Clapper, directorul Serviciilor de Informaţii americane, electorii - nouă democraţi şi un republican - au argumentat că au nevoie de informaţii înaintea votului din 19 decembrie. "Electorii vor să ştie din partea comunităţii de informaţii dacă există anchete în curs privind legăturile dintre Donald Trump, echipa sa de campanie sau asociaţi cu ingerinţele Guvernului rus în scrutin, scopul investigaţiilor, cât de departe au mers aceste investigaţii şi cine a fost implicat în ele. De asemenea, cerem o informare despre toate concluziile investigaţiilor, dat fiind că aceste lucruri au efect direct asupra factorilor centrali ai procesului nostru deliberativ în evaluarea dacă domnul Donald Trump este potrivit pentru funcţia de preşedinte al Statelor Unite", au scris electorii. Solicitanţii sunt electori din cinci state americane şi din Districtul Columbia. Printre semnatari se numără Christine Pelosi, elector în California şi fiica lui Nancy Pelosi, liderul grupului Partidului Democrat din Camera Reprezentanţilor.

John Podesta, principalul consilier al candidatei democrate Hillary Clinton, a exprimat susţinere pentru această iniţiativă. "Scrisoarea grupului de electori ai ambelor partide politice ridică probleme foarte grave referitoare la siguranţa noastră naţională. Electorii au o responsabilitate solemnă faţă de Constituţie, iar noi susţinem eforturile lor de a aborda aceste probleme", a spus Podesta.

Preşedintele SUA, Barack Obama, a cerut vineri serviciilor de informaţii să verifice atacurile cibernetice şi ingerinţele străine în scrutinul prezidenţial din noiembrie şi să prezinte raportul înainte de sfârşitul mandatului său, pe 20 ianuarie. Experţi ai serviciilor de informaţii citaţi de cotidianul The Washington Post au declarat zilele trecute că atacuri cibernetice atribuite Rusiei au avut rolul de a facilita victoria lui Donald Trump în scrutinul prezidenţial american.

Donald Trump consideră "ridicole" suspiciunile

Într-un interviu acordat postului Fox News, Trump a catalogat "ridicole" aceste concluzii. "Vă puteţi imagina că, în cazul în care am fi avut alt rezultat al alegerilor şi am fi încercat noi să jucăm cartea Rusia/CIA, ideea ar fi fost numită teorie a conspiraţiei", a transmis Donald Trump. "Până nu prinzi hackerii în fapt, este greu să determini cine comite atacurile informatice. De ce nu s-a vorbit despre acest lucru înaintea alegerilor?", a adăugat Trump.

John Bolton evocă o posibilă implicare a Administraţiei Barack Obama în ancheta privind ingerinţele Rusiei

John Bolton, fost ambasador al SUA la ONU care probabil va fi adjunct al secretarului de Stat în Administraţia Donald Trump, afirmă că este posibil ca suspiciunile privind ingerinţele ruse în alegerile americane să fie de fapt un "semnal fals" lansat de Admistraţia Barack Obama cu un scop ascuns. Într-un interviu acordat postului Fox News, John Bolton a acuzat Administraţia Barack Obama de "politizarea" activităţilor serviciilor secrete, sugerând că ar putea exista un motiv ascuns în spatele concluziilor CIA că Rusia ar fi atacat cibernetic serverele Partidului Democrat şi Partidului Republican. "Mie nu îmi este clar, privind de la distanţă, că atacurile hackerilor asupra Comitetului Partidului Democrat şi Comitetului Partidului Republican nu au fost o operaţiune de genul «semnal fals»", a declarat John Bolton.

În octombrie, Administraţia Statelor Unite a formulat acuzaţii oficiale la adresa Rusiei privind o serie de atacuri cibernetice care au vizat servere ale Partidului Democrat în timpul campaniei electorale pentru alegerile prezidenţiale şi legislative. În ultimele luni, oficiali americani au semnalat că atacurile cibernetice au fost efectuate de hackeri susţinuţi de Administraţia de la Moscova, scopul posibil fiind de a perturba campania în care candidata democrată la funcţia de preşedinte, Hillary Clinton, s-a confruntat cu republicanul Donald Trump. "Avem motive să credem, date fiind scopul şi sensibilităţile acestor eforturi, că aceste activităţi puteau fi autorizate doar de oficiali de rangul cel mai înalt din Rusia", a transmis Administraţia SUA. Preşedinţia Rusiei a calificat drept "absurde" acuzaţiile Statelor Unite.

Sistemul electoral federal din SUA

În urma votului din 8 noiembrie, Colegiul Electoral Federal, format din 538 de membri, urmează să se întrunească pe 19 decembrie pentru desemnarea preşedintelui Statelor Unite, un vot considerat o formalitate. Statele Unite au un sistem electoral federal, cu electori reprezentând circumscripţii, preşedintele fiind desemnat de Colegiul Electoral, conceput ca filtru democratic. Democrata Hillary Clinton este al doilea candidat la preşedinţie din ultimele cinci scrutinuri care câştigă votul popular, dar pierde la nivelul Colegiului Electoral, ratând astfel funcţia de preşedinte al Statelor Unite ale Americii. Hillary Clinton a obţinut cu peste 70 de voturi mai puţin decât Donald Trump în Colegiul Electoral federal, format din 538 de membri, deşi, la nivelul votului popular, are un avantaj clar. Sistemul este conceput astfel atât pentru reprezentivitatea regională, cât şi ca filtru pentru a se evita situaţii în care cetăţenii ar vota un candidat popular dar nedemocratic. În anul 2012, însuşi Donald Trump denunţa sistemul care acum îl avantajează, criticându-l pe preşedintele democrat Barack Obama că ar fi ştiut să gestioneze abil situaţia pentru a câştiga. "Colegiul Electoral este un dezastru pentru democraţie", transmitea Donald Trump prin Twitter pe 6 noiembrie 2012, în momentul în care părea că republicanul Mitt Romney ar fi putut câştiga votul la nivel naţional, dar pierde în faţa lui Barack Obama.

Sistemul electoral american este specific unei naţiuni federale cu două partide principale, fiind construit astfel încât fiecare circumscripţie să fie bine reprezentată şi pentru evitarea unor situaţii limită. Cetăţenii americani nu aleg preşedintele în mod direct, ci desemnează electori federali. Fiecare dintre cele 50 de state şi Districtul Columbia sunt reprezentate proporţional în Colegiul Electoral federal care desemnează preşedintele. Numărul electorilor fiecărui stat este egal cu cel al reprezentanţilor în Congres, fiind în total de 538, corespunzând cu 435 de membri ai Camerei Reprezentanţilor, 100 de senatori, plus trei reprezentanţi ai Districtului Columbia. Cei 538 de membri ai Colegiului Electoral, ţinând cont în general de voturile din fiecare circumscripţie, aleg preşedintele SUA prin vot majoritar, respectiv cu cel puţin 270 de voturi.

În afară de funcţia de a reprezenta fiecare circumscripţie, Colegiul Electoral federal este un element al democraţiei reprezentative, fiind teoretic un filtru pentru blocarea anumitor situaţii "nedemocratice".
De fapt, în momentul creării Colegiului Electoral, autorii Constituţiei SUA l-au dorit a fi un instrument calificat pentru desemnarea preşedintelui naţiunii. Teoretic, Colegiul Electoral poate bloca învestirea unui candidat popular dar care ar reprezenta un pericol pentru naţiunea americană. În contextul campaniei electorale marcată de o serie de controverse, cotidianul The Washington Post nota în martie 2016 că electorii federali pot bloca învestitura unui candidat. "Trebuie să ne amintim un lucru: americanii nu aleg direct preşedintele, este ales de Colegiul Electoral. În decembrie, electorii se vor reuni pentru a vota preşedintele şi vicepreşedintele. În ianuarie 2017, Congresul numără aceste voturi, stabileşte dacă există o majoritate - cel puţin 270 de voturi - şi confirmă un câştigător", explica ziarul The Washington Post în martie. "Alegătorii consideră drept garanţie că opţiunile individuale de selectare a electorilor federali conduc apoi la alegerea preşedintelui. Dar Constituţia SUA nu oferă garanţii în acest sens. De fapt, în Constituţie scrie că statele numesc electori «în sensul în care poate fi trasat de legislaturi». Unii dintre fondatorii Statelor Unite se temeau că un proces electoral marcat de hotărâri pripite ale alegătorilor ar putea conduce la grave erori colective sau la «greşeli de raţionament» dacă preşedintele s-ar alege direct, pentru că oamenilor le lipseşte «capacitatea de evaluare» a candidaţilor. Astfel, în timp ce membrii Camerei Reprezentanţilor sunt responsabili direct în faţa cetăţenilor, procesul electoral prezidenţial este indirect. Electorii federali, nu cetăţenii, desemnează preşedintele SUA. Iar parlamentele statale decis modul. Între timp, cele mai multe state au dezvoltat legi prin care electorii sunt obligaţi să voteze cu candidatul ce a obţinut majoritatea la nivel statal, dar multe nu au", sublinia The Washington Post.

Etichete: SUA,ALEGERI,

AFACERI DE LA ZERO
Linkuri utile

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.zf.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.