Pentru prima data in ultimii 17 ani, romanii vor vota in alegerile legislative dupa alte reguli decat cele cunoscute, iar romanii cu rezidenta in strainatate vor avea propriile circumscriptii electorale, altele decat cele din tara, potrivit noii legi privind introducerea votului uninominal, care a trecut de Comisia electorala a Camerei.
"Vor fi patru deputati si doi senatori care ii vor reprezenta pe romanii din diaspora, urmand sa fie infiintata o a 43-a circumscriptie electorala, pe langa cele 41 care reprezinta judetele si cea din Bucuresti", a declarat Dan Motreanu (PNL) unul dintre membrii comisiei electorale.
In cele 43 de circumscriptii vor fi organizate colegii uninominale (in functie de numarul populatiei unui judet), tot atatea colegii cat numarul senatorilor si deputatilor. Deputatii si senatorii din diaspora vor fi alesi potrivit acelorasi principii ca si cei din tara: vor candida in colegii uninominale - cate un colegiu pentru fiecare pozitie de deputat sau senator, iar cel care va obtine 50% din voturi din primul tur isi va adjudeca locul in Parlamentul de la Bucuresti.
Fiecare partid din Romania isi va trimite in cursa cate un singur candidat, urmand ca in cursa sa poata intra si candidati independenti: din diaspora sau din tara.
"Am discutat in timpul sedintei comisiei parlamentare ca ar trebui sa avem doi deputati si un senator pe zona Uniunii Europene si ceilalti pentru zona Americii", a afirmat si deputatul PD-L Valentin Iliescu.
O delimitare geografica a colegiilor uninominale, atat pentru Romania, cat si pentru diaspora, urmeaza sa fie negociata tot de comisia parlamentara speciala dupa votul final asupra legii care va fi dat in Camera Deputatilor martea viitoare. Cuvantul final il vor avea membrii executivului, care trebuie sa delimiteze colegiile prin hotarare de guvern. Pe listele electorale din diaspora vor fi inscrisi romanii rezidenti in zonele arondate colegiilor respective, explica deputatul Iliescu. "Daca vom decide, de exemplu, ca Spania si Italia constituie un colegiu, ceea ce inseamna ca vom avea o pozitie de deputat pentru acest colegiu, cetateanul roman rezident in Cehia nu ii va putea vota pe cei care se inscriu in cursa pentru acea pozitie, chiar daca se afla in ziua votului in sectiile de vot arondate celor doua state. Votul lor va intra in 'zestrea' candidatului din colegiul arondat zonei lor de rezidenta", a explicat el. Practic, circumscriptia diasporei nu va fi cu nimic diferita de cea a unui judet, iar parlamentarii care vor fi alesi aici se vor numi deputat de Spania sau senator de Canada, potrivit principiilor agreate de deputati in sedinta de marti seara.
Interesul pentru voturile romanilor din strainatate nu este nou, existand discutii despre circumscriptia "diasporei" inca din vremea guvernarii Nastase. De altfel, unii deputati de la Bucuresti si-au deschis deja cabinete parlamentare in Italia sau Spania, cum este cazul lui William Branza (PD-L) care are un cabinet la Castellon, in Spania. Tot marti, reprezentantii partidelor au stabilit ca norma de reprezentare pentru un deputat va ramane de 70.000, ca la alegerile din 2004, iar pentru un senator va fi de 150.000, cu 10.000 de alegatori mai putin ca in 2004. Proiectul initial al guvernului prevedea 79.000 de alegatori pentru o pozitie de deputat si 160.000 pentru un senator, ceea ce ar fi insemnat un numar mai mic de deputati in Parlament.
Dupa cum explica Motreanu, de la viitoarele alegeri vom acelasi numar de deputati si senatori ca si acum, 332, respectiv 137. Pentru fiecare din aceste locuri va exista un colegiu uninominal in care fiecare partid politic isi va putea trimite cate un candidat si unde vor putea candida si independenti. Vor castiga fotoliul in parlament candidatii care castiga din primul tur jumatate plus unu din voturile exprimate in colegiul respectiv, pentru distribuirea celorlalte mandate urmand sa fie adunate numarul de voturi obtinute de partide in fiecare judet, se face media proportionala pentru fiecare formatiune, in functie de care se face apoi impartirea in limita de mandate acordate fiecarui judet. Voturile neutilizate la impartirea pe judet vor fi repartizate la nivel national, mai prevede legea votata in comisia parlamentara.
O noua modificare a fost inregistrata in ceea ce priveste pragul electoral, fiind introdusa si o alternativa la minimul de 5 procente la nivel national care trebuia sa fie obtinuta de fiecare formatiune pentru a accede in Parlament. Daca o formatiune va obtine sase posturi de deputati si trei de senator, atunci va intra in Parlament, a mai spus Motreanu.
Modificarea vine sa usureze misiunea UDMR la viitoarele alegeri, in conditiile in care electoratul maghiar este scindat, iar formatiunea lui Marko Bela " care obtine procente importante in Harghita si Covasna - este cotata la nivel national in jurul lui 5% in sondajele de opinie.
De asemenea, parlamentarii au modificat pragul electoral pentru aliantele politice, dupa principiul "5 + 3 + 1+1", ceea ce inseamna ca o alianta cu doua partide va avea nevoie de minim 8 procente pentru a accede in Parlament. Reprezentantii minoritatilor nationale, care au rezervate pozitiile in Parlament, vor trebui sa obtina acelasi numar de voturi ca pana in prezent - echivalentul a 10% din coeficientul mediu al numarului de voturi obtinute de un deputat obisnuit, spre deosebire de 5%, cat prevedea proiectul initial al Guvernului.
Noile prevederi ale legii electorale
Romanii nu vor mai vota o lista, ci un candidat
Ar putea exista deputati de Spania sau senatori de Canada: romanii din diaspora vor avea propriile lor circumscriptii, in care vor fi alesi patru deputati si doi senatori
Vor fi 43 de circumscriptii in tara si in strainatate in cadrul carora vor fi organizate 332 de colegii uninominale pentru pozitiile de deputati si 137 de colegii uninominale pentru pozitiile de senatori
Fiecare partid va avea dreptul la un singur candidat in fiecare colegiu
Unii parlamentari vor fi alesi direct. Va fi declarat castigator intr-un colegiu uninominal candidatul care a obtinut 50% plus 1 din voturi, urmand ca voturile celelalte sa fie redistribuite proportional partidelor in circumscriptia respectiva
Pragul electoral standard va fi de 5% pentru partide politice si 5%+3% pentru o alianta din doua partide
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
