Politică

Fostul premier, Dacian Cioloş, într-o scrisoare adresată Parlamentului: "Nu se poate vorbi de o 'gaură' de 10 miliarde de lei în buget"

Fostul premier, Dacian Cioloş, într-o scrisoare...

Autor: Mona Scarisoreanu, Gabriel Pecheanu

09.02.2017, 13:55 735

“Politica bugetară prudentă a avut ca rezultat un deficit al bugetului general consolidat (BGC) pentru anul 2016 de 2,41% din PIB, sub ţinta de 2,8% din PIB estimată la începutul anului bugetar. Aceasta înseamnă că atât veniturile bugetului general consolidat cât şi cheltuielile s-au realizat conform prognozei şi au fost corelate în execuţie bugetară. O aşa-zisă „gaură” de 10 miliarde de lei ar fi trebuit să se reflecte într-un deficit mai mare cu suma respectivă, adică 1,3% din PIB. Mai exact, dacă ar fi existat o „gaură” de 10 miliarde de lei, deficitul bugetar în 2016 ar fi ajuns la 4,1% din PIB. Veniturile bugetului general consolidat au fost în sumă de 223,7 miliarde de lei, reprezentând 29,5% din PIB, reflectând pe de o parte reducerile de taxe şi impozite, iar pe de altă parte dificultăţile întâmpinate în absorbţia de fonduri externe nerambursabile, urmare a deficienţelor în pregătirea acestui proces din perioada 2014-2015. Veniturile totale însă nu includ şi subvenţiile de la Uniunea Europeană pentru agricultură, în sumă de 12,3 miliarde lei (în proiectul de buget pe 2017 aceste sume au fost incluse în veniturile totale). Veniturile încasate din economia internă (fără fonduri de la Uniunea Europeană pre şi post-aderare) au fost în sumă de 216,9 miliarde lei (28,6% din PIB), cu 0,2% mai mari faţă de anul precedent, reprezentând un grad de realizare a prevederilor anuale de 97,8%. Cheltuielile bugetului general consolidat, în sumă de 242 miliarde de lei, s-au redus în termeni nominali cu 0,6% faţă de anul precedent şi cu 2,3 puncte procentuale ca pondere în PIB, reprezentând 94,5% din prevederile bugetare anuale”, se arată în răspunsul transmis, în scris, de fostul premier, Dacian Cioloş, lui Leonard Badea şi Viorel Arcaş, celor doi preşedinţi ai Comisiilor pentru buget-finanţe din Camera Deputaţilor, respectiv Senat .

Reamintim că, fostul premier Dacian Cioloş şi foştii miniştri Anca Dragu şi Vasile Dâncu urmau să fie audiaţi joi la ora 11:00 de comisiile de Buget, care anchetază rectificările bugetare din 2016, dar niciunul nu a fost prezent.

De asemenea, în răspunsul scris semnat de Dacian Cioloş, se mai arată că: “Proiecţia BGC, elaborată cu ocazia aprobării de către Parlament, a fost fundamentată pe o creştere economică de 4,1%, corespunzătoare unui nivel nominal al produsului intern brut de 746.6 miliarde lei. Veniturile fiscale au fost estimate la un nivel de 26,5% din PIB, cele nefiscale la 2.6% din PIB iar ţinta pentru fondurile structurale şi de coeziune a fost stabilită la 1,8% din PIB. În aceste conditii, veniturile totale ale BCG au insumat 31% din PIB iar veniturile totale ale BGC din surse interne (excluzand fondurile europene) 29,2% din PIB. Cheltuielile totale ale BGC au fost estimate la 33,8% PIB (32% excluzând cheltuielile finanţate din fonduri UE), din care cheltuieli curente de 28,7% din PIB şi investiţii totale de 5,1% din PIB”.

În document se precizează că prima rectificare bugetară a avut loc pe baza cadrului macroeconomic actualizat şi în concordanţă cu evoluţia veniturilor publice fiscale şi nefiscale şi a cheltuielilor publice la şase luni, raportat la program. S-a ţinut cont de depăşirea programului de încasări în primele şase luni cu 1,8 miliarde de lei şi revizuirea pozitivă a indicatorilor macroeconomici de către Comisia Naţională de Prognoză, bazată pe creşterea PIB-lui nominal estimat de la 746,6 miliarde de lei (indicatori utilizaţi la estimarea iniţială a veniturilor) la 757 miliarde de lei.

În ceea ce priveşte a doua rectificare, fostul premier arată că aceasta s-a fundamentat pe un grad de încasare al veniturilor estimate de 100%, cu menţiunea că trendul depăşirilor de program de la unele impozite s-a considerat că va fi menţinut şi în luna noiembrie şi decembrie.

“În concluzie, nu se poate vorbi de o „gaură” a veniturilor bugetare, întrucât o analiză cuprinzătoare trebuie să ţină seama de ambele parţi ale bugetului general consolidat – venituri şi cheltuieli – precum şi de corelaţiile dintre acestea. De exemplu, într-o analiză corectă nu se poate menţiona o nerealizarea a veniturilor din fonduri europene provenită dintr-o estimare iniţială nerealistă fără a preciza că aceasta are o contrapartidă similară în ceea ce priveşte cheltuielile bugetare. Trebuie făcută distincţia între diferitele tipuri de venituri bugetare şi caracteristicile acestora, precum şi intre veniturile programate şi colectate de Ministerul Finanţelor Publice (MFP)/ANAF şi aprobate de Parlamentul României - care au fost realizate la nivelul programat - şi celelalte categorii (venituri nefiscale ale instituţiilor autofinanţate, taxa clawback) unde MFP produce doar estimări pe baza datelor istorice, şi a căror deviere faţă de prognoză nu produce efecte asupra soldului bugetar. Nu poate fi folosit acest argument pentru justificarea unei eventuale dificultăţi în realizarea bugetului anului 2017 pentru că, pe de o parte, veniturile unui an fiscal nu se reportează în următorul an fiscal, iar, pe de altă parte, nerealizarea unor venituri estimate din fonduri europene nu poate avea impact în finanţarea unor cheltuieli curente. Mai mult, politica MFP în anul 2016 a fost prudentă şi preventivă astfel încât, în măsura posibilităţilor, să degreveze construcţia bugetara a anului 2017, prin devansarea unor drepturi salariale aprobate de Parlamentul României (0,1% din PIB) şi a unor rambursări de TVA care ar fi fost scadente în anul 2017 (0,15% PIB). În lipsa acestor decizii, bugetul acestui an ar fi trebuit sa „suporte” un impact adiţional de aproximativ 0,3%, în plus faţă de impactul fiscal al măsurilor adoptate la începutul anului”, se arată în răspunsul semnat de Dacian Cioloş.

 

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO