Senatul a adoptat, luni, proiectul legislativ în materie electorală care prevede ca votul in străinătate să se desfăşoare pe parcursul a trei zile, iar alegătorii care au stat la coadă până la ora 21.00, când se închid secţiile de vot, să poată vota până la ora 00.00.
Propunerea legislativă a fost adoptată, în procedură de urgenţă cu 75 de voturi pentru, 0 impotrivă şi 9 abţineri. Votul a fost reluat deoarece nu se întrunise iniţial numărul de voturi necesare pentru ca proiectul de lege să fie adoptat. La primul votul au fost doar 68 de voturi, din necesarul de 69 de voturi pentru adoptare.
De asemenea, înaintea adoptării proiectului de lege raportul cu amendamente admise a fost adoptat cu 69 „pentru”, unul contra şi 10 abţineri.
UDMR s-a pronunţat prin liderul grupului senatorilor împotriva reluării votului pe iniţiativa legislativă, cum Uniunea a fost şi împotriva punerii proiectului pe ordinea de zi.
Astfel, românii din străinătate vor vota pe parcursul a trei zile, respectiv vineri, sâmbătă şi duminică.
Legislaţia a fost completată, astfel încât alegătorii care vor fi prezenţi la coadă la închiderea secţiei de vot, respectiv ora 21:00, să poată vota până la ora 23.59.
„La ora 21:00 preşedintele biroului electoral al secţiei de votare declară votarea încheiată şi dispune închiderea localului de vot. Alegătorii care la ora 21:00 se află la sediul secţiei de votare, precum şi cei care se află la rând în afara sediului secţiei de votare pentru a intra în localul de vot pot să îşi exercite dreptul de vot. Doi membri desemnaţi de biroul electoral al secţiei de votare, din cadrul acestuia, verifică la ora 21:00 dacă în afara sediului secţiei de votare se află alegători care aşteaptă să îşi exercite dreptul de vot şi constată şi monitorizează ordinea în care aceştia au acces în localul de vot. Alegătorii aflaţi în situaţiile prevăzute pot vota până cel mult la ora 23:59”, potrivit modificării aduse articolului 46 din Legea 334/2006 .
O altă modificare vizează introducerea votului prin corespondenţă şi pentru alegerile prezidenţiale. De asemenea, a fost simplificat procesul de vot prin automatizarea listelor suplimentare.
Actul normativ interoduce şi obligaţia Ministerului de Externe de a solicita date despre numărul românilor din Diaspora.
Proiectul legislativ prevede, de asemenea, că alegătorii vor putea susţine mai mulţi candidaţi.
„Candidaturile propuese de partidle şi de alianţele politice, precum şi candidaturile independente pot fi depuse numai dacă sunt susţinute de cel puţin 200.000 de alegători. Un alegător poate susţine mai mulţi candidaţi”, prevede modificarea adusă articolului 4.
În legea în vigoare, un alegător putea susţine un singur candidat.
Comisia juridică a Senatului a întocmit un raport favirabil, cu amendamente.
La propunerea AEP, a fost introdusă modificarea legislaţiei, astfel încât finanţarea campaniilor electorale să poată fi făcută din bugetul partidelor politice. În prezent, doar candidaţii îşi pot finanţa campania electorală, banii find apoi rambursaţi.
„Principalul element de noutate din perspectiva primelor alegeri electorale, anume alegerile prezidenţiale, este că partidele politice vor putea finanţa din bugetele proprii campanii electorale prezidenţiale, în ideea de a scoate cumva la suprafaţă finanţarea. Puţin probabil de crezut că un candidat, indiferent cât ar fi el de potent, sigur nu avem un Donald Trump, îşi poate finanţa singur campania elecotrală. Pentru a înlătura cât se poate de mult această formă de suspiciune, cine, cum finanţează, şi partidele îşi asumă un candidat, să poată finanţa din resursele proprii un candidat la prezidenţiale”, a declarat preşedintele Comisiei juridice, Robert Cazanciuc.
UDMR a anunţat, în plen, că nu susţine iniţiativa legislativă.
Senatul a adoptat proiectul legislativ, în procedură de urgenă, în calitate de prim for sesizat, decizională fiind Camera Deputaţilor.
