Autorităţile americane s-au arătat iritate în special de eforturile unei companii chineze de a câştiga controlul unui producător ucrainean de tehnologie de propulsie pentru aeronave.
Ucraina este un stat tampon între Uniunea Europeană şi Rusia, o naţiune cu aproape 45 de milioane de locuitori.
Când John Bolton, pe atunci consilierul pe teme de securitate naţională al preşedintelui american Donald Trump, a venit pe 27 august la Kiev, avea o misiune importantă, scrie The Wall Street Journal. Bolton avea sarcina de a-i împiedica pe ucraineni să vândă o participaţie semnificativă la fabrica de sisteme de propulsie pentru aeronave Motor Sich către compania chineză Beijing Skyrizon Aviation. SUA vedeau vânzarea ca fiind o ameninţare strategică la adresa securităţii militare a Ucrainei.
Călătoria, organizată în grabă, a avut ca scop evidenţierea sprijinului american pentru suveranitatea şi integritatea teritorială a Ucrainei şi „calea spre integrarea euroatlantică“, este explicaţia oficială a Ambasadei SUA. Însă scopul principal a fost blocarea încercărilor Chinei de a cumpăra Motor Sich, un furnizor important de motoare pentru elicoptere militare. Uzina construieşte, de asemenea, motoarele celei mai mari aeronave de transport din lume. Intenţia Washingtonului reiese clar din chiar declaraţiile lui Bolton. „Tehnologiile militare şi sensibile nu ar trebui să ajungă la inamici sau la posibilii inamici“, a spus el site-ului de ştiri Evropeiska Pravda. „Ne informăm prietenii şi partenerii despre pericolul investiţiei chineze.“
Consilierul s-a întâlnit la Kiev, printre alţii, cu noul preşedinte ucrainean Volodimir Zelenski. Din 2014, SUA au alocat peste 1,3 miliarde de dolari pentru sprijinirea armatei guvernului de la Kiev în lupta contra forţelor destabilizatoare susţinute de Rusia din estul ţării.
Pentru Washington, vânzarea Motor Sich părea o altă mutare a Chinei pentru consolidarea forţei şi influenţei militare în lume. Afacerea Motor Sich avea să devină ulterior o piesă în scandalul politic de la Washington dintre democraţi şi republicani care a dus la declanşarea procedurii de destituire a preşedintelui republican Trump.
O teorie spune că atunci când acesta a cerut omologului ucrainean să ajute la dezgroparea dedesubturilor unei afaceri prin care fiul lui Joe Biden, fost vicepreşedinte al SUA şi opozantul lui Trump, a ajuns în boardul unei importante, dar controversate, companii de gaze naturale ucrainene, şi-a întărit forţa de persuasiune prin blocarea unui ajutor militar vital pentru armata guvernului.
Însă Zelenski şi echipa sa nu au considerat solicitarea ca fiind legată de deblocarea ajutorului, scrie revista Times, care citează un oficial ucrainean de rang înalt. Ucrainenii au crezut în schimb că administraţia americană a îngheţat fondurile din cauza afacerii Motor Sich.
„La acea vreme, problema chineză era mai acută decât chestiunea investigării lui Biden“, a spus sursa citată. Înfiinţat în era sovietică, Motor Sich este unul dintre cei mai mari constructori de motoare pentru aeronave civile şi militare, dar şi pentru rachete militare de croazieră. Motor Sich are una din puţinele uzine din spaţiul fost sovietic care poate construi în întregime un motor de la zero, iar acest lucru face ca această companie să fie importantă pentru China.
Analiştii spun că Motor Sich deţine tehnologie pe care industria chineză încă nu o are. „Tehnologiile ucrainene au fost dezvoltate de-a lungul câtorva decenii“, explică Yurii Poita, expert la Centrul pentru studii despre armată, conversie şi dezarmare. „China încă nu poate umple golul de una singură, dar o poate face cu ajutorul tehnologiilor Motor Sich.“
Beijing Skyrizon Aviation ar fi oferit 100 de milioane de dolari pentru 50% din Motor Sich. Despre preşedintele companiei chineze, Wang Jing, se spune că are legături apropiate cu Partidul Comunist Chinez şi cu Armata de eliberare a poporului, aminteşte cotidianul nipon Nikkei. Zvonurile spun, de asemenea, că Jing are legături şi la Kremlin, iar Rusia sprijină eforturile Skyrizon de a cumpăra Motor Sich.
Rusia era principalul client al uzinei înainte ca anexarea Crimeei şi războiul separatist să strice relaţiile lumii occidentale, şi pe ale Ucrainei, cu Moscova. Şi este probabil ca Rusia să fi rămas principalul cumpărător, dar pe căi ocolite.
Nikkei notează că SUA ar lua în considerare susţinerea printr-o agenţie guvernamentală a unei companii americane care să liciteze pentru preluarea uzinei ucrainene. De asemenea, ziarul a remarcat că şi Japonia a făcut lobby în Ucraina pentru respingerea unui acord în favoarea Skyrizon. Legăturile Chinei cu tehnologia ucraineană sunt vechi. Primul portavion construit de China are la bază un portavion ucrainean neterminat, Varyag, o moştenire costisitoare din era sovietică, cumpărat în cele din urmă de o companie chineză în 1998 pentru doar 20 de milioane de dolari în Ñscopuri turistice“. Nava a fost modernizată şi a devenit primul portavion chinez activ ñ Liaoning. Skyrizon a achiziţionat deja tehnologie de la Antonov, producătorul celui mai mare avion de transport din lume, Antonov 225. Pe măsură ce războiul comercial dintre SUA şi China se intensifică, importanţa Ucrainei pentru Beijing creşte. Pentru a contracara majorarea tarifelor, China, care s-a bazat mult timp pe importurile de cereale din SUA, vede în Ucraina un furnizor alternativ. Ucraina asigură deja circa 80% din importurile de porumb ale Chinei şi şi-a majorat producţia de soia, o materie primă furnizată anterior de americani importatorilor chinezi. În primul trimestru al acestui an, China a întrecut Rusia şi a devenit cel mai mare partener comercial al Ucrainei, potrivit băncii naţionale ucrainene. Schimburile comerciale bilaterale s-au situat la 2,55 de miliarde de dolari, importurile din China reprezentând 1,93 de miliarde de dolari. Între timp, China a făcut din Ucraina o verigă principală a Iniţiativei Belt and Road, prin care construieşte infrastructură în toată lumea. Printr-un proiect comun de şapte miliarde de dolari anunţat în 2017, companiile chineze construiesc porturi şi autostrăzi în Ucraina. China a investit agresiv în afacerile din această ţară în ultimii ani. Preşedintele Zelenski a declarat în iulie că China este pregătită să cheltuiască 10 miliarde de dolari pe proiecte ucrainene. În decembrie, Comisia antimonopol a permis Bohai Commodity Exchange din China să cumpere 25% din sistemul bursier al Ucrainei PFTS.
